De Eugen Matzota
Contextul
Contextul științific în jurul anului 1900 este unul deosebit, cu multe studii despre rasă care apar cu doar câțiva ani înainte.
Din 1880 până la începutul Primului Război Mondial, în 1914, proaspătul așa-numit rasism științific era cea mai bună metodă de a justifica un imperialism alb european, care duce la sfârșitul prea bătrânelor și fragilelor imperii, precum și la puternica revenire a naționalismului.
Acuma, învățăturile teosofice vorbeau și ele despre rase, așa este, dar o făceau în contextul evoluției umanității, ca Rase-Rădăcină.
HP Blavatsky, în cartea sa Doctrina Secretă, descrie Rasele-Rădăcină ca stagii în evoluția umană în cosmologia esoterică, vorbind despre continente ce nu mai sunt azi, ca Lemuria sau Atlantis.
Mișcarea populară
(völkische Bewegung)
Pe cât de populiste sunt ideile esențiale ale mișcării Național-Socialiste, pe atât sunt de Național-Socialiste ideile populiste. [populist, Völkisch, în orig.]
Völkisch derivă din germanul Volk, care nu poate fi tradus exact ca popor. Völkisch înseamnă mai degrabă o dorință puternică de a revigora și menține vechile tradiții ale germanilor. Mișcarea populară, völkische Bewegung, o interpretare germană a mișcării populiste, a lucrat activ la imprimarea trăsăturilor germane și eliminarea agresivă a tuturor influențelor străine și, de aceea, contaminatoare.
Originile acestei mișcări pot fi legate de renașterea ideii națiune și naționalism ca fenomen modern din timpul Revoluției Franceze. În contextul naționalismului german romantic, Johann Gottlieb Fichte, care a scris mai multe lucrări de filozofie politică, este unul dintre părinții naționalismului german.
Fichte era convins că poporul german este cumva predestinat să împlinească cele mai înalte țeluri ale întregii umanități. Acuma, Fichte, cu idei naziste din 1793, când îi numea pe evrei „un stat în stat” și un pericol pentru națiunea germană, ar fi, probabil, primul nazist cunoscut. El expune în aceeași carte, Contribuții la corectarea judecății publicului în ceea ce privește Revoluția franceză, niște idei venite direct din orice propagandă nazistă am alege.
Ciudat fel de filosof poate fi cineva care îndrăznește să spună, referindu-se la drepturile civile ale evreilor, aceleași idei ce-au stat la baza Soluției finale:
„ […]acest lucru ar fi posibil numai dacă s-ar reuși retezarea capetelor tuturor într-o noapte, și instalarea unor noi capete pe umerii lor, care să nu conțină nici măcar o idee evreiască.”
Mai mult decât asta, trebuie să spunem cu toată tăria că aceste cuvinte spuse de marele filosof sunt cel puțin prea tari, dacă nu imorale, respingătoare, cum vrem să le spunem. Și toate acestea sunt cuvintele unui om care este considerat unul dintre părinții naționalismului german.
Oricum, mișcarea Völkisch a crescut de dinainte de finalul secolului XVIII, până a atins vârful o dată cu ridicarea la putere a lui Hitler în 1933.
Pe scurt, Hitler a fost fascinat de toate ideile răspândite întâi de Fichte, apoi de mișcarea Völkisch, adunând toate grupurile Völkisch în partidul său nazist în 1933.
Societatea Thule
Societatea Thule, așa cum putem vedea clar azi, țintea la aristocrația din Bavaria, nu la restul poporului, cum ar fi cei din clasele de mijloc sau și mai de jos ale Germaniei. Ca să fii membru în această societate exclusivistă nu era ceva ușor nici pentru unul din aristocrația germană, deoarece trebuie să prezinte dovada, printre altele, că are filiație ariană până șa mijlocul secolului XVII!
Baronul Rudolf Sebottendorff, liderul și fondatorul societății Thule, pe lângă faptul că era adept al ocultismului, era cunoscut ca escroc.
Reginald H. Phelps, vorbind despre cartea publicată în 1933 de Sebottendorff, Bevor Hitler kam: Urkundliches aus der Frühzeit der Nationalsozialistischen Bewegung, citează din prefață:
„Membrii organizației Thule au fost cei la care a apelat Hitler pentru prima dată, și care s-au aliat ei înșiși cu Hitler pentru prima dată!
Forța armată a Führer-ului pe cale de devenire consta – în afară de Thule însăși – din Deutscher Arbeiterverein, fondat in cadrul organizației Thule de către Fratele Karl Harrer și din Partidul Socialist German, condus acolo de Hans Georg Grasinger,al cărui organ oficios era ,,Munchener Beobachter’’, mai târziu devenit ,,Volchischer Beobachter’’. Din aceste trei surse a creat Hitler Partidul Muncitoresc German Național-Socialist (Nationalsocialistische Deutsche Arbeiterpartei.”
Asta era clar diferit de viziunea oficială care venea ideile Național Socialismului expuse cartea Mein Kampf a lui Hitler, așa că această carte a fost interzisă și confiscată.
„La 1 martie 1934, poliția politică din Bavaria a trimis o scurtă notificare editorului, informând asupra interzicerii cărții și a confiscării acesteia, pentru motivul că utiliza abuziv numele lui Hitler pentru obținere de profit și conținea inexactități defavorabile liderilor Socialist-Naționalilor.
Întreaga tendință a cărții este în general, în contradicție cu faptele, menită să acorde creditul principal pentru renașterea națională a Germaniei, organizației Thule Gesellschaft.”
NOTE
1. Hitler, Adolf, Mein Kampf, Reynal And Hitchcock, New York, 1941, p.684, https://www.archive.org/stream/meinkampf035176mbp/ meinkampf035176mbp_djvu.txt
2. Beiträge zur Berichtigung der Urteile des Publikums über die Französische Revolution, 1793, in Gesamtausgabe, v. I/1, pp. 292–293
3. Phelps, Reginald H., Before Hitler came, Thule Society and Germanen Orden, Journal of Modern History, Vol. 35, No. 3 (Sep., 1963), pp. 245-261
http://www.bibliotecapleyades.net/sociopolitica/sociopol_thule08.htm
4. Ibid.
Fragment din cartea TEOSOFIA, ULTIMUL RĂSPUNS, 2017
Disponibilă pe amazon.com și libris.ro sau direct de la autor (vezi email).
Mai mult… / More…
