Noi încă mai credem în cultură!
Poți ajuta prin PayPal, REVOLUT
sau pe contul asociației ECOULTOUR!
O CĂLĂTORIE SPRE LIBERTATE ȘI REDESCOPERIREA SACRULUI
▲ ALTCULTURE MAGAZINE Nr.95, 7/2025 ▲
Această planșă este o meditație asupra intersecției dintre tehnologie, religie și căutarea libertății în era contemporană. În urma lecturii cărții „From the Golem to Freedom” de Gábor L. Ambrus vreau să vă propun o călătorie simbolică de la subjugarea exercitată de „voința tehnologică” spre o formă autentică de libertate contemplativă, culminând cu anticiparea unei noi înțelegeri a divinului.
Motto-ul care ne va ghida este imperativul Delfic, piatra de temelie a oricărei căutări spirituale autentice: „Cunoaște-te pe tine însuți!”. Căci, așa cum vom vedea, labirintul digital nu este doar un spațiu exterior, ci și o oglindă complexă și adesea distorsionată a propriului nostru sine.
La începutul călătoriei noastre, ne regăsim în postura Ucenicului, lucrând la Piatra Brută a sinelui nostru digital. Ne aflăm într-un labirint aparent nesfârșit de rețele sociale, platforme și algoritmi. Aici, suntem stăpâni iluzorii. Ambrus descrie acest paradox cu o claritate tăioasă: suntem deserviți de un Golem, o creație artificială care ne împlinește fiecare dorință de auto-exprimare. Acest Golem – aparatul tehnologic al social media – este „sclavul subuman a cărui slujire este oarbă în impecabilitatea sa”.
Însă, tocmai această servitute perfectă ne conduce spre propria noastră înlănțuire. Golemul, în supunerea sa algoritmică, ne ademenește cu o „atracție umană”, stimulându-ne „lupta neîncetată pentru recunoaștere”. Credem că ne exercităm libertatea, dar, în realitate, fiecare act de „liberă auto-exprimare” devine o sursă de date care alimentează un sistem de control. Suntem prinși într-o „dialectică a lipsei de libertate” , în care „utilizatorii coboară în lipsa de libertate exact prin acea activitate în care libertatea lor ar trebui să se afirme cel mai puternic: auto-exprimarea lor”.
▲ ALTCULTURE MAGAZINE Nr.95, 7/2025 ▲
În cheie Masonică, aceasta este starea de întuneric a profanului. El crede că este liber, dar acțiunile sale sunt dictate de forțe pe care nu le înțelege. Voința sa este capturată de ceea ce Ambrus, urmându-l pe Heidegger, ar putea numi o „voință tehnologică” – o voință totalitară, „neîncetată, necruțătoare, formatoare a întregii persoane a utilizatorului”, care ne transformă într-un animal laborans digital, trudind neîncetat la propria noastră imagine în serviciul unui sistem opac.
Călătoria Companionului îl poartă dincolo de munca brută, spre înțelegerea geometriei sacre a existenței. Pentru utilizatorul digital, acest pas este marcat de o conștientizare tulburătoare: apariția Doppelgänger-ului, a geamănului digital.
Acest dublu nu este un simplu avatar, o creație a voinței noastre. El este, așa cum sugerează Ambrus, o proiecție algoritmică, un model bazat pe datele noastre, care ne este perceptibil doar nouă, într-o asimetrie fundamentală. Este „o identitate care este probabil separată de persoana care credeai că ești”. Confruntarea cu acest dublu este momentul în care începem să vedem arhitectura labirintului. Ambrus descrie această dinamică interioară ca „o reducere sau micșorare a sinelui, recurentă și alienantă, mereu supusă contra-mișcării unei ‘ușurări’ că acest ‘altul care este înăuntru’ este, în primul rând, un ‘altul care este afară’ și, în al doilea rând, propriul sine, la urma urmei”.
Platformele social media devin, în această etapă, ceea ce Ambrus numește „diagrame ale ego-ului” – inventare vizuale ale dublului nostru digital. Contemplarea acestor diagrame este un exercițiu specific Calfei: o încercare de a măsura și a înțelege forțele care ne modelează. Lupta pentru recunoaștere nu mai este o simplă goană oarbă, ci devine un câmp de observație, un studiu al propriei noastre naturi reflectate și refractate de aparatul tehnologic. Este primul pas către detașare, către capacitatea de a vedea mecanismul din spatele iluziei.
Adevărata măiestrie nu stă în evadarea din labirint, ci în găsirea libertății în centrul său. Ambrus ne conduce spre această înțelegere superioară prin conceptul de Leerlauf – o „plimbare în gol” sau o „funcționare în neutru”. Această experiență, născută din plictiseala profundă care succede divertismentului digital, este actul contemplativ suprem posibil în era tehnologiei.
Leerlauf este „o mișcare sau ‘plimbare’ a privirii utilizatorului, în plictiseală, de la un nod la altul, de la un item la altul, fără a câștiga vreo tracțiune, fără a manifesta vreun interes pentru ceva”. În această stare, nu mai suntem prinși în jocul voinței și al recunoașterii. Velo-ul se ridică și ni se dezvăluie esența însăși a tehnologiei informației: itemizarea prin diagramatică. Realizăm că logica rețelei, care promite conectivitate totală, este, în esență, „o mașinărie globală de deconectare”, care reduce realitatea bogată a lumii la o serie de itemi deconectați, suspendați într-un vid de semnificație.
Această contemplare a nimicului tehnologic este actul eliberator. Este o experiență care, așa cum spune Heidegger, citat de Ambrus, ne permite să „intrăm într-o relație liberă cu esența tehnologiei”. Libertatea nu este o alegere între opțiuni, ci o proprietate a ființei care se deschide către transcendență. În acest caz, transcendența este Nimicul – nu un vid nihilist, ci un Nimic creator, similar cu Ungrund-ul (Ne-temeiul) misticilor, abisul din care totul ia naștere.
▲ ALTCULTURE MAGAZINE Nr.95, 7/2025 ▲
Aici, se atinge punctul culminant. Experiența Leerlauf-ului, această întâlnire cu nimicul specific tehnologiei, deschide posibilitatea unei noi teologii, a unei noi înțelegeri a Marelui. Ambrus încheie cu o interogație eshatologică profundă: „Ce-ar fi dacă, la sfârșitul timpurilor, Dumnezeu ar alege să nu apară prin niciun eveniment pozitiv… datorită ‘mașinăriei globale de deconectare’ a unei societăți în rețea? Atunci, la experiența unui ‘nimic tehnologic’ în întemnițarea Leerlauf-ului, doar nimicul propriu al lui Dumnezeu ar putea fi un răspuns adecvat.”
Libertatea supremă, așadar, nu este libertatea de tehnologie, ci libertatea pentru a anticipa o nouă formă a revelației divine. Este capacitatea de a sta în fața nimicului rece și întemnițat al Golemului digital și de a discerne în el ecoul tăcut al Nimicului creator din care Marele Arhitect a dat naștere Luminii.
Astfel, călătoria de la Golem la libertate este o veritabilă inițiere Masonică. Ea ne poartă din întunericul subjugării, prin lumina parțială a cunoașterii de sine în fața dublului, către lumina deplină a contemplației, unde, în vidul aparent al mașinăriei, regăsim potențialul infinit al Spiritului.
Am zis.
Referințe
Ambrus GL. From the Golem to Freedom: A Study on Technology and Religion. London: Bloomsbury Academic; 2024. p. 11–21, IDEM, p. 23–33, IDEM, p. 35–43, IDEM, p. 45–53, IDEM, p. 55–63, IDEM, p. 65–74 , IDEM, p. 75–82, IDEM, p. 83–91, IDEM, p. 93–102, IDEM, p. 103–10, IDEM, p. 111–20, IDEM, p. 121–9, IDEM, p. 131–40, IDEM, p. 141–50, IDEM, p. 151–60, IDEM, p. 161–70, IDEM, p. 171–9.
________________________________________________
Did you like it? DONATE, please!
PayPal
REVOLUT: @eugenematzota
Readings in English
 | The Vanishing Aromanian $9.95 to buy Other formats: Paperback |
 | NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE $9.95 to buy Other formats: Hardcover, Paperback |
 | Even You Are a Freemason? Kindle Edition $4.95 Other formats: Paperback |
 | THE THIRD KEY: The Story of a lost Realm $4.95 to buy Other formats: Paperback |
 | Theosophy, The Final Answer $4.95 to buy Other formats: Paperback |
 | NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE Paperback $19.95 |
De citit în limba română:
