
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE Nr.100, 12/2025 ▲▲▲
Motto: „Poţi asculta cuvintele, dar nu te încrede decât în fapte!” (Honoré de Balzac)
Premiul I la Concursul Național Dramaturgie
din cadrul Festivalului „Goana după fluturi” – Ediția XI-a – Rm. Vâlcea
Personajele, în ordinea intrării în scenă:
Miruna, actriţă, prezentatoare rubrică „Meteo”, aprox. 28 ani, MIRUNA
Sergiu, „inginer, specialist IT”, vecin de scară, aprox. 30 ani, SERGIU
VOCI
Acţiunea piesei se desfăşoară în interiorul unui ascensor mixt: de persoane, dar şi de marfă (aprox. 5X3…), al unui imobil cu 24 etaje, pe durata a aproximativ cca 60 de minute.
Liftul va avea partea de deasupra ascunsă privirilor, locul unde vor sta, la un moment dat, cei de la figuraţie-vorbită şi de unde se va executa extracţia Mirunei și a lui Sergiu. Liftul, după intrarea celor doi în cabină, va fi rotit (mecanic, manual) la 90º, acolo unde peretele „liftului” lipseşte, pentru ca spectatorul să poată asista în voie la desfăşurarea reprezentaţiei.

Scena 1
MIRUNA: Spuneai că eşti inginer?!
SERGIU: Spuneam, da. IT-ist.
MIRUNA: „IT-ist”! Domnule, dumneata eşti un poet desăvârşit şi un îndrăgostit fără seamăn… Nu, lasă-mă să spun ce simt! Crede-mă, mi-aş fi dorit ca acest poem să-mi fie dedicat… Adică, să fi fost gândit, simţit şi scris pentru mine. Este răscolitor de trist şi de frumos.

SERGIU: Dacă vreţi… (Îi intinde hârtiile.)
MIRUNA: Ce?
SERGIU: E al dumneavoastră.
MIRUNA (citind): „Mi-e rece, iubito,
mă doare privirea atârnată de tavanul alb,
spânzurată de amintirea amorului uitat,
mă doare locul
care se răceşte-n mine
şi-n patul nostru răsucit
sub noi,
cândva…”
SERGIU: Mulţumesc. Altfel sună când este citit de o actriţă talentată şi frumoasă.
MIRUNA: Mai ales. Mă măguleşti, domnule. Şi numai ce m-am logodit de cinci luni. Glumeam. Probabil că mai ai şi altele?!
SERGIU: În jur de o sută, toate dedicate numai ei.
MIRUNA: Incredibil! Domnule, eşti ceva de nu se poate! Dar i-ai vorbit vreodată în faţă?
SERGIU: Până acum nu am apucat.
MIRUNA: Păcat, nu ştie ce pierde. Dar este şi vina dumitale.
SERGIU: Este! Adică, se poate.
MIRUNA: Mulţumesc pentru poem!
Fantastic! Stăm de 45 de minute! Aşa ceva…
SERGIU: Castelul…
MIRUNA: Ce castel?!
SRGIU: Castelul lui Kafka!

▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE Nr.100, 12/2025 ▲▲▲
MIRUNA: Ah, da. Mai este un pic şi se face 3 noaptea. La ora 9 trebuia să fiu la Bulandra… Plus că proba trebuia să o dau cu un regizor pe care nu-l cunosc! S-a dus. Era doar un casting, problema cea mai mare nu este că s-a blocat liftul, ci faptul că te-am cunoscut pe dumneata.
SERGIU: Cum aşa?!
MIRUNA: Eşti un adevărat personaj. Unul extraordinar. Rar poţi întâlni aşa ceva. Aş vrea să mă implic cumva. Să te ajut să-ţi linişteşti sufletul… Să-ţi afli iubirea. Fericirea!
SERGIU: Nu… Nu mai este nevoie. Nu mai are niciun sens acum.
MIRUNA: Cedezi prea repede, domnule! Trebuie să te baţi, să lupţi! Viaţa este o continuă luptă.
SERGIU: Şi dacă viaţa este aşa, o continuă luptă, fericirea unde mai încape?
MIRUNA: M-ai prins. Era un clişeu. Dar pentru a câştiga trebuie să faci ceva, nu poţi să stai să aştepţi să te descopere ea.
SERGIU: Poate că m-a descoperit, dar nu-şi dă seama…
MIRUNA: Enigmatic.
SERGIU: Maybe!?
Moment lung de tăcere. Cei doi se foiesc.
SERGIU: Ce-ar fi să jucăm un joc… Mai trece timpul. Cine ştie cât mai avem de aşteptat!?
MIRUNA: Ce să… Joc?! Domnule, dumneata… „Leapşa pe ouate”?! „Şotronul”?! Sau, mai grav, „Lapte gos”?!
SERGIU: Ei, nu jocuri din astea. Noi, în liceu, când nu veneau profii la orele intermediare, jucam „Jocul scenariilor”!
MIRUNA: Pfu! „Jocul scenariilor”?! Ce liceu ai făcut, dumneata, domnule?
SERGIU: Parcă asta ar avea vreo importanţă!? Mai trece timpul… Un liceu Economic. „A.D. Xenopol”.
MIRUNA: Atunci, se explică! Economia mergea prost şi ce v-aţi gândit?
SERGIU: Bună gluma şi… destul de actuală! Fiecare ne imaginam un scenariu foarte scurt, legat de problematica specifică adolescenţei – prima iubire, iar la final ne dădeam note. Cel care lua cele mai mari note primea… respectul clasei, iar timp de o săptămână i se spunea „Maestre”.
MIRUNA: Bun şi dacă era fată?
SERGIU: Daca era fată îi spuneam „Floare albastră”!
MIRUNA: „Floare albastră”! Hm, nu văd legătura, dar… Frumos şi romantic. Aveaţi ceva imaginaţie.
SERGIU: Copii. Jocul avea şi o chichiţă…
MIRUNA: S-auzim!?
SERGIU: Fiecare avea la dispoziţie doar două minute, după care următorul continua scenariul de unde îl lăsase colegul.
MIRUNA: Şi mai interesant. Deci, dacă eu voi fi prima, dumneata vei conchide, vei da finalul.
SERGIU: Cam aşa.
MIRUNA: Şi cam care ar fi tema…
SERGIU: Noi doi. Noi doi în acest lift sau în oricare alt loc. Ne vedem pentru prima oară…
MIRUNA: De aici încolo trebuie dezvoltată ideea… Am înţeles.
Moment scurt de tăcere.

▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE Nr.100, 12/2025 ▲▲▲
SERGIU: Domnişoară! Domnişoara Miruna, poezia asta… Poezia asta, acum aţi… O ştiaţi dinainte?
MIRUNA: Nu! Aşa mi-a venit. Îţi jur! Acum am…
SERGIU: E superbă. Dumneata chiar eşti foarte talentată.
MIRUNA: Miruna se arată încântată de poezia pe cara a auzit-o şi îi propune lui Sergiu să facă o scurtă plimbare pe malul râului…
SERGIU: Ce romantic?!
MIRUNA: Au trecut cele două minute. Este rândul dumitale!
SERGIU: Aşa de repede?! Mi-ar fi plăcut să continui. Aş fi vrut să ştiu până unde vă duce imaginaţia…
Amândoi pe malul râului… Apele ciripeau, păsările susurau (!)…
MIRUNA: Sau invers!
SERGIU: Mă rog! „Un cadru aproape ireal, numai bun pentru ca idila lor să se înfiripe…”
MIRUNA: Exact.
SERGIU: Continuarea mea, este un pic mai realistă… De fapt, mult mai realistă. Mai aproape de ceea ce s-a întâmplat sau se va întâmpla…
MIRUNA: M-ai băgat total în ceaţă!
SERGIU: Dimineaţa, pe malul râului, datorită celor două fronturi atmosferice, masa de aer cald fiind mai uşoară alunecă peste aerul rece, aspectul vremii devenind din ce în ce mai închis, norii acoperind tot cerul cu forme şi înălţimi ciudate…
MIRUNA: Oau! Zici că dumneata prezinţi…
SERGIU: Am înregistrat câteva emisiuni de-ale dunneavoastră.
MIRUNA: Sunt şi mai surprinsă. Dar continuă!
SERGIU: V-am spus, scenariul meu, finalul jocului nostru este mult mai realist. Mai pragmatic şi mai surprinzător. Chiar dramatic, aş spune!!!
MIRUNA: Sunt din ce în ce mai curioasă să aflu continuarea! Finalul dramatic…
SERGIU: 5000 de lei.
MIRUNA: Ce… 5000 de lei?! (Zâmbind.) Drepturi de autor sau ce?!
SERGIU: Făcând o medie la cinci lei firul…
MIRUNA: Firul!? Ce fir?
SERGIU: Atât m-au costat cele aproape o mie de fire de gerbera portocalii, pe care ţi le puneam (!) seara în lift… Noaptea târziu, când veneai acasă…
MIRUNA (zâmbetul îi dispare imediat, speriată, se ridică): Po… Poftim?!
SERGIU: …când te întorceai de la emisune. Uneori scriam în dreptul oglinzii şi numărul apartamentului meu… Stilizat, desigur! 136… Iar în cerculețul de la „6” desenam o inimioară… Nu te-ai prins!
MIRUNA: Domnule, dumneata… 136…
SERGIU: Etajul 24. De acolo de unde Bucureştiul se vede atât de feeric.
MIRUNA: Domnule… Să ştii că strig!
SERGIU: Strigă, liftul este bine antifonat. Te aşteptam înfrigurat în fiecare seară… Umblam la lift, îl blocam şi-i dădeam drumul când urcai… Ştiam că-ţi plac florile de gerbera portocalii… La o emisune, de ziua ta, ai primit, din partea colegilor, un buchet imens şi ai exclamat că sunt florile tale preferate. Vezi, n-am uitat?
MIRUNA: Domnule… Să ne revenim! Sunt o femeie logodită. O să mă caute… Poate chiar acum.
SERGIU: Probabil că doarme dus! Cum a fost posibil, după atâtea mesaje mai mult decât evidente şi elocvente să te prefaci că nu înţelegi de unde vin acestea?
MIRUNA: Pe cuvântul meu, domnule Sergiu… Dacă aş fi ştiut…
SERGIU: De trei ani, îi sărut petalele şi lipesc, cu „scoci”, o gerbera de oglinda liftului… Ca să-ţi bucure sufletul… De câte ori ne-am mai intersectat, ţi-am făcut complimente legate de ţinuta şi culoarea portocalie… Nici nu mă băgai în seamă. Mereu cu nasul pe sus. Vedetă, deh!
MIRUNA: Chiar nu am făcut nicio legătură. Te rog să mă scuzi sau poate că eram prea îngândurată şi nu am auzit… Merg pe stradă şi repet în gând roluri…
SERGIU: Eu am programat liftul să se oprească între etaje. Nimeni nu-l va putea face să pornească. Lipseşte piesa centrală.
MIRUNA: Domnule, te rog!
SERGIU: Este târziu acum, domnişoară… Mult prea târziu. Scenariul se apropie de final… Eu voi conchide. Ne îndreptăm spre punctul culminant… Suntem în realitatea concretă. Urmează deznodământul… Ş-apoi finalul. Fără epilog. Cred!!!
MIRUNA: Domnu’ Sergiu, vă rog să vă gândiţi la…
SERGIU: Nu mi-ai meritat ofrandele… Atâtea nopţi pierdute, aşteptând să te văd venind acasă… Atâtea nopţi nedormite în care ţi-am scris zeci şi zeci de poezii… Domnişoară Miruna, nu mi-ai meritat dragostea.
MIRUNA: Sunt o păcătoasă, am greşit, recunosc! Nu-ţi merit dragostea!
SERGIU: Exact, iar pentru asta vei plăti… Cu viaţa.
MIRUNA (tremurând): Ceee?… Domnule, fie-ţi milă! Cred că glumeşti?! Glumeşti, nu-i aşa?
Noi încă mai credem în cultură!
Poți ajuta prin PayPal, REVOLUT
sau pe contul asociației ECOULTOUR!
SERGIU: Şi ca totul să pară o sinucidere, vei înghiţi conţinutul acestei sticluţe… (Scoate o sticluţă din buzunar.)
MIRUNA: Domnule, te implor! Gata, ai glumit destul.
SERGIU (categoric): Fie că vei vrea, fie că nu, vei bea conţinutul acestei sticluţe.
MIRUNA: S-o crezi dumneata!
SERGIU: Te voi obliga. Te voi forţa până vei bea tot conţinutul.
MIRUNA: La consecinţe, nu te gândeşti? Vei lăsa urme… Nu vei avea niciun câştig. Vei fi condamnat. Ş-apoi, nu vei mai putea să-mi scrii poezii… Cui îi vei mai pune gerbera la oglinda liftului? Nu-i aşa că totul este doar un joc?! „Jocul scenariilor”…
SERGIU: Când te-am rugat să-mi dai autograful acela… Textul de deasupra este, de fapt, scrisoarea ta de adio, în care explici de ce te sinucizi şi cum ai s-o faci. Ai semnat-o şi ai trecut data.
MIRUNA: Domnule… Atât de sadic! Nemaipomenit! Dumneata chiar eşti psihopat.
SERGIU: Unul îndrăgostit. Şi dacă eu nu te voi putea avea, nu te va avea nimeni.
Moment în care se aruncă asupra Mirunei, o prinde de gât şi se poziţionează în spatele ei. Miruna începe să ţipe.
Did you like it? DONATE, please!
PayPal
REVOLUT: @eugenematzota
Readings in English
![]() | The Vanishing Aromanian $9.95 to buy Other formats: Paperback |
![]() | NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE $9.95 to buy Other formats: Hardcover, Paperback |
![]() | Even You Are a Freemason? Kindle Edition $4.95 Other formats: Paperback |
![]() | THE THIRD KEY: The Story of a lost Realm $4.95 to buy Other formats: Paperback |
![]() | Theosophy, The Final Answer $4.95 to buy Other formats: Paperback |
![]() | NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE Paperback $19.95 |








