ALTculture 01/2020 – RĂZBUNAREA CIUDATĂ (tragicomedie neagră) (III)

ALTculture 01/2020 - RĂZBUNAREA CIUDATĂ (tragicomedie neagră) (III) De Adrian Scriminț Ca orice început de spectacol reușit, și cel de față reuși să atragă toată atenția și concentrarea publicului. În fața ochilor le apărură un templu impozant, menit să îndrume către supunere credincioșii care îi călcau lespezile. Cunoscătorii știau că acela era templul puternicului Solomon. Cu mâinile larg deschise spre altar, preotul Zaccaria binecuvânta mielul sacrificat. Reflectoarele viu colorate dădeau viață firavelor lumânări cu rol de preluare a sufletului demnului condamnat, și transportat de fumul acestora în ceruri, să hrănească mărinimia zeilor și să îl înduplece să le dea mai multe semne de îndurare și opulență pământenilor. Jos, lângă soclu, o tânără fată medita în genunchi, transmițându-și odată cu jertfa recunoștința ei zeilor. Era Fenena, fiica lui Nabuccodonosor.

ALTculture 01/2020 – DON’T GIVE UP, MAMAIE! (VIII)

ALTculture 01/2020 - DON’T GIVE UP, MAMAIE! (VIII) DON’T GIVE UP, MAMAIE! (VIII) De Ion Bogdan Martin Piesă de teatru pentru copii şi tineret Locul II la cea de-a VI-a Ediţie a Concursului de Dramaturgie pentru Copii „100, 1000, un milion de poveşti”, organizat de către Teatrul “Ion Creangă” – Bucureşti împreună cu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti Piesa s-a reprezentat, de către actorii Teatrului Ion Creangă, în spectacol-lectură în faţa publicului licean de la „Jean Monnet” din Bucureşti Comedie

ALTculture 12/2019: Filmul “Decembrie 1989” într-o singură imagine

ALTculture 12/2019: Filmul “Decembrie 1989” într-o singură imagine De Eugen Matzota Revoluție, lovitură de stat, alte variante, după cum poate fiecare să înțeleagă sau după cum vrea să manipuleze, cam asta înseamnă decembrie 1989 după 30 de ani. Cei care n-au trăit acele zile se uită la imaginile de atunci și văd mulți oameni, multe cadavre, multe tancuri puse exact ca la paradă, ca să ia ochii civililor și să dea bine în poză, probabil, clădiri distruse de minți bolnave, plasate sub diverse caschete de care n-ai voie nici azi să te atingi. De exemplu, cel care s-a jucat cu tot Sibiul în acele zile, pentru că i-a dat cineva garnizoana pe mână, și din cauza căruia au murit oameni și au fost distruse clădiri.

ALTculture 12/2019: Istoria noastră ”revoluționară” ca un elefant roz-bleu-oranj

ALTculture 12/2019: Istoria noastră ”revoluționară” ca un elefant roz-bleu-oranj De Liviu Druguș Povestea descrierii elefantului de la Zoo de către copiii veniți în vizită spre a cunoaște REALITATEA animalieră pe viu este modelul perfect (și) pentru descrierea a ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 în România. Copiii, în sinceritatea lor adorabilă, au descris elefantul strict din poziția în care se aflau în preajma elefantului: unii au spus că elefantul este ca un stâlp (îi văzuseră un picior), alții că este ca un șarpe (îi văzuseră trompa), alții că este ca un perete (îi văzuseră burta din lateral). Și nimeni nu i-a putut acuza că nu au văzut întregul, pentru că spațiul era foarte îngust, iar libertatea de mișcare era cvasinulă.

ALTculture 12/2019: DE LA REVOLUȚIE, LA REUTERS

ALTculture 12/2019: DE LA REVOLUȚIE, LA REUTERS De Roxana Dascălu Scriu la distanță de 30 de ani, în timp, și de la mii de kilometri depărtare, dintr-o veche moară din zona Cathară a Pirineilor francezi, despre evenimente care au zguduit o țară și au schimbat destine – scriu despre libertatea câștigată greu, cu prețul a peste 1.100 de vieți. Scriu cu speranță în suflet și cu moartea care planează sumbru peste cea ce istoricii numesc Revoluția română din decembrie 1989. Nu sunt istoric, iar cele ce urmează sunt doar amintiri fragmentare, săpate în memoria mea – felul în care am trăit și rememorez acele zile. Scriu pentru un copil necunoscut, care sper că s-a născut în acel decembrie de foc, și care ar avea acum aproape aceeași vârstă cu a mea, de atunci…