Cuvintele care au construit România, de Ciprian Cristea ▲ ALTCULTURE MAGAZINE Nr.108, 08/2026 ▲

▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE Nr.108, 8/2026 ▲▲▲
Noi încă mai credem în cultură!

Abstract: In „The Words That Built Romania”, published in ALTCULTURE Magazine (no. 108, 2026), Ciprian Emanuel Cristea reports on the international conceptual history conference HERC 2026 held in Timișoara, an academic gathering dedicated to the memory of Reinhart Koselleck. Under the scientific leadership of Professor Victor Neumann, the event laid the intellectual foundations for a landmark Lexicon of Fundamental Romanian Concepts, bringing together renowned scholars—including Andrei Marga, Hans Erich Bödeker, Ruxandra Demetrescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Gheorghe Schwartz, Horea Corneliu Oprean, and Dacian Palladi—to trace how core ideas like liberty, nationhood, justice, Freemasonry, art, and conservatism have evolved over centuries.

Moving beyond event-centered historiography, the text explores the semantic shifts, ideological reappropriations, and political weaponization of language across Romanian and European history. Highlighting a crucial dialogue with Prof. Bödeker on the dangerous contemporary redefinition of terms like Remigration, Cristea warns against the erosion of democratic values through corrupted vocabulary. Ultimately, the essay frames the upcoming Lexicon not merely as an ambitious encyclopedic project, but as a vital intellectual defense mechanism designed to preserve historical truth, foster critical discernment, and safeguard genuine democratic discourse in a world of rapidly distorted words.

O întâlnire academică despre trecutul, prezentul și viitorul conceptelor.

Conferința internațională de istorie conceptuală HERC 2026, desfășurată la Timișoara, deschide drumul către realizarea unui Lexicon al Conceptelor Fundamentale Românești.

Noi încă mai credem în cultură!
Poți ajuta prin PayPal, REVOLUT
sau pe contul asociației ECOULTOUR!

Cât de bine ne cunoaștem istoria, dacă nu înțelegem sensul cuvintelor prin care ea a fost scrisă? Ce însemna libertatea pentru un român al secolului al XIX-lea și ce înseamnă ea astăzi? Cum au evoluat conceptele de națiune, justiție, cultură, civilizație, conservatorism sau modernitate și cât din semnificația lor inițială se mai regăsește în discursul public contemporan?
Sunt întrebări care, dincolo de interesul academic, privesc însăși capacitatea unei societăți de a-și înțelege trecutul și de a-și construi viitorul.

În perioada 14–16 octombrie 2026, am avut privilegiul de a participa, la Timișoara, la Conferința Internațională de Istorie Conceptuală HERC 2026, intitulată „Evoluția istorică a conceptelor românești”, organizată în memoria marelui istoric german Reinhart Koselleck, una dintre personalitățile fundamentale ale istoriei conceptuale europene.
Trei zile de comunicări academice, dezbateri și dialoguri intelectuale, reunind istorici, filosofi, sociologi, cercetători, oameni de cultură și specialiști din România și din alte țări europene, au demonstrat cât de necesară este reconsiderarea modului în care interpretăm conceptele ce au modelat societatea românească.
În centrul acestei inițiative se află profesorul universitar Victor Neumann, istoric și cercetător al istoriei conceptuale, directorul științific al proiectului, care propune o întreprindere intelectuală de anvergură: realizarea unui Lexicon al Conceptelor Fundamentale Românești.
Istoria conceptelor, o altă modalitate de a înțelege istoria.
În conferința inaugurală, profesorul Victor Neumann a abordat rolul istoriei conceptuale în reforma istoriografiei românești, atrăgând atenția asupra modului în care interpretările trecutului au fost influențate de ideologii, de regimurile politice și de utilizarea unor concepte ale căror semnificații au fost modificate în timp.
Istoria nu poate fi înțeleasă exclusiv prin înșiruirea evenimentelor, a datelor și a personalităților. Ea presupune și cercetarea limbajului prin care oamenii și-au explicat propria existență, și-au justificat deciziile și și-au construit instituțiile.
Un cuvânt poate traversa secolele păstrându-și forma, în timp ce semnificația lui se transformă profund. Uneori, această transformare este rezultatul evoluției societății, alteori al confruntărilor ideologice sau al intereselor politice.
Profesorul german Hans Erich Bödeker, unul dintre invitații principali ai conferinței, a aprofundat relația dintre istoria conceptelor și istoria cunoașterii, evidențiind interdependența dintre limbaj, experiența istorică și construcția intelectuală a societăților.
Din această perspectivă, cuvintele reprezintă instrumente prin care oamenii gândesc, argumentează, transmit cunoaștere și influențează realitatea socială.

Libertatea, între ideal filosofic și realitate politică

Una dintre cele mai interesante intervenții i-a aparținut profesorului universitar Andrei Marga, fost ministru al Educației și fost rector al Universității Babeș-Bolyai, care a discutat semnificația actuală a conceptului de libertate.
Pornind de la tradiția filosofică germană și ajungând la provocările societății contemporane, inclusiv la cele generate de inteligența artificială, profesorul Marga a readus în atenție problema libertății individuale și a responsabilității exercitării acesteia.
Libertatea este unul dintre acele concepte care par universal acceptate, dar care dobândesc semnificații diferite în funcție de epocă, de cultură și de sistemul politic în care sunt invocate.
O observație care merită o reflecție suplimentară privește felul în care ideile filosofice sunt recuperate și reinterpretate în discursurile politice actuale. Idealismul clasic german, liberalismul, neoliberalismul și diversele forme contemporane de conservatorism nu pot fi confundate, însă raporturile dintre ele, reinterpretările și utilizările lor politice constituie un teren de cercetare deosebit de important.
În acest context, discuțiile despre conservatorism și despre transformarea vocabularului politic european au adus în atenție inclusiv evoluțiile recente din Germania.

Conservatorismul contemporan și pericolul redefinirii apartenenței naționale

Una dintre temele care mi-au atras atenția în cadrul conferinței a fost transformarea conservatorismului european și a semnificațiilor pe care acesta le dobândește în anumite discursuri politice contemporane.
Subiectul a căpătat o profunzime aparte într-o discuție personală pe care am avut-o cu profesorul german Hans Erich Bödeker, prilej cu care am abordat mai detaliat conceptul de Remigration, tot mai prezent în dezbaterile politice din Germania și asociat, în anumite interpretări radicale, cu discursul partidului Alternative für Deutschland (AfD).
Dincolo de sensul său general, acela al întoarcerii migranților în țările de origine, termenul a dobândit în aceste cercuri o semnificație mult mai îngrijorătoare: posibilitatea îndepărtării unor persoane considerate străine de comunitatea națională chiar și atunci când sunt născute în Germania sau dețin cetățenia germană. În interpretările etnonaționaliste extreme, apartenența la națiune ajunge să fie evaluată prin ascendență și origine etnică, prin ceea ce se numește, în limbajul ideologiilor rasiale, criteriul sângelui.
Din dialogul cu profesorul Bödeker am reținut caracterul profund periculos al unei asemenea evoluții conceptuale, mai ales în contextul experiențelor istorice ale Germaniei și ale Europei.
Această discuție mi-a întărit convingerea că, uneori, sub aparența conservării tradițiilor, a identității sau a valorilor naționale, se pot dezvolta interpretări politice radicale, cu implicații grave asupra libertăților individuale și drepturilor fundamentale.
Iată de ce istoria conceptelor este atât de importantă: cuvintele își pot păstra forma familiară, în timp ce sensurile lor sunt transformate până la a legitima idei incompatibile cu principiile unei societăți democratice.

O diversitate remarcabilă de perspective

Conferința a reunit comunicări care au traversat domenii foarte diferite, demonstrând caracterul interdisciplinar al istoriei conceptuale.
Profesorul Mihai Dinu Gheorghiu a analizat transformările conceptului de națiune în sociologia lui Dimitrie Gusti, iar cercetătorul Lucian Zeev Herșcovici a abordat iluminismul evreiesc, Haskala, și problema emancipării evreilor din România.
Profesorul Sorin Ciutacu a prezentat conservatorismul românesc din perspectiva istoriei conceptuale, examinând tensiunea dintre modernizare și continuitatea tradițiilor.
Profesoara Ruxandra Demetrescu, fost rector al Universității Naționale de Arte din București, a discutat paradoxul libertății în creația artistică din regimurile totalitare, în timp ce Irinel Daniela Iacob a urmărit transformarea conceptului de artă în cultura română interbelică, de la „arta nouă” la avangardă.
Au fost abordate, de asemenea, raporturile dintre civilizație și cultură, prin contribuția lui Damjan Selaković, conceptele de națiune culturală și națiune politică în discursul lui Simion Bărnuțiu, prin cercetarea Corei Saurer, precum și problema identității naționale bulgare, analizată de Snejana Dimitrova.
Mario-Alexandru Grădinaru a urmărit transformările semnificației libertății în discursul românesc de după decembrie 1989, Alexandru Nan a cercetat relația dintre discursul medical și modernizarea societății românești, iar Bogdan Ioja a analizat memoria colectivă și semnificațiile sale teologice, filologice și istorice.
O perspectivă complementară a fost oferită de editorul britanic Neil Titman, care a discutat responsabilitatea editurilor și rolul canalelor culturale în transmiterea cunoașterii.

Aradul, grupul Anabasis XO Vintage Sign, prezent prin contribuții intelectuale importante

Pentru mine, participarea unor personalități arădene la această conferință a reprezentat un motiv suplimentar de satisfacție.
Scriitorul Gheorghe Schwartz, una dintre vocile importante ale literaturii române contemporane, a susținut o conferință plenară despre antisemitism ca noțiune aflată într-o permanentă transformare istorică și politică.
Pornind de la experiențele comunităților evreiești din spațiul fostului Imperiu Austro-Ungar, cu accent asupra Banatului, intervenția sa a evidențiat felul în care prejudecățile, memoria istorică și discursurile politice contribuie la modificarea sensurilor și manifestărilor antisemitismului.
Judecătorul Horea Corneliu Oprean a abordat tema „Justiția între adevăr și dreptate”, propunând o analiză a evoluției conceptului de justiție și a relației dintre aplicarea legii, autoritatea statului și principiile filosofice ale dreptății.
La rândul său, Dacian Palladi a prezentat o cercetare asupra conceptului de francmasonerie în România, între istorie, modernizare și mit, insistând asupra necesității de a separa faptele documentate de interpretările speculative și de mitologiile construite în jurul acestui fenomen.
Aceste contribuții confirmă că Aradul continuă să dispună de resurse intelectuale capabile să participe la dezbateri academice de anvergură.

De ce avem nevoie de un Lexicon al Conceptelor Fundamentale Românești?

Aceasta a fost și întrebarea centrală a mesei rotunde care a încheiat lucrările științifice ale conferinței, reunindu-i pe Andrei Marga, Ruxandra Demetrescu, Hans Erich Bödeker, Mihai Dinu Gheorghiu, Sorin Ciutacu, Snejana Dimitrova și Victor Neumann.
Răspunsul depășește cu mult nevoia realizării unei noi lucrări de referință.
Un asemenea lexicon ar putea contribui la înțelegerea felului în care societatea românească a preluat, adaptat, transformat sau reinterpretat conceptele europene de-a lungul ultimelor secole.
De la libertate, națiune și stat până la economie, proprietate, modernizare, cultură, civilizație și identitate, fiecare concept are propria istorie, propriile contradicții și propriile consecințe asupra evoluției societății.
Cercetarea lor presupune consultarea documentelor istorice, a literaturii, a presei, a discursurilor politice, a legislației și a lucrărilor științifice, dar și compararea permanentă a sensurilor românești cu cele dezvoltate în alte spații culturale.
Din perspectiva mea, una dintre cele mai importante contribuții ale acestui proiect ar putea fi tocmai recuperarea capacității de a distinge între semnificația autentică a unui concept și utilizarea sa conjuncturală, uneori ideologică.
Într-o societate în care noțiuni precum patriotism, suveranitate, libertate, democrație sau interes național sunt invocate zilnic, adesea fără o minimă preocupare pentru istoria și semnificația lor, un asemenea demers intelectual devine cu atât mai necesar.

O invitație adresată comunității academice

Profesorul Victor Neumann își propune ca realizarea Lexiconului Conceptelor Fundamentale Românești să reunească specialiști din domenii diferite, într-un efort de cercetare interdisciplinară și colaborare academică.
În acest spirit, transmit și invitația sa către cadrele universitare și cercetătorii care consideră că pot contribui, prin competențele și preocupările lor științifice, la dezvoltarea proiectului, să își manifeste interesul și disponibilitatea de a se alătura echipei.
Este o inițiativă care are nevoie de expertiză, de cercetare documentară, de dialog și de disponibilitatea de a reconsidera critic interpretări consacrate.
Am acceptat, la rândul meu, cu onoare și responsabilitate, invitația de a contribui la acest proiect, prin cercetarea evoluției conceptului de economie în spațiul românesc, din secolul al XVIII-lea până în prezent.
Va fi o muncă de documentare și analiză care presupune înțelegerea transformărilor economice, sociale și instituționale, dar și a limbajului prin care acestea au fost explicate în epoci istorice diferite.

Did you like it? DONATE, please!
PayPal
REVOLUT: @eugenematzota

Dincolo de conferință

Am plecat de la Timișoara cu sentimentul că cele trei zile au reprezentat începutul unui demers intelectual care merită urmărit, susținut și dezvoltat.
Discuțiile au demonstrat că istoria conceptuală poate oferi instrumente valoroase pentru înțelegerea prezentului și că dialogul dintre discipline, generații și tradiții academice diferite este indispensabil unei cercetări autentice.

Îi mulțumesc profesorului Victor Neumann pentru această inițiativă, pentru calitatea întâlnirii și pentru încrederea de a mă invita să contribui la realizarea lexiconului.

Într-o lume în care cuvintele circulă cu o viteză fără precedent, iar semnificațiile lor sunt adesea simplificate, deformate sau instrumentalizate, avem nevoie, poate mai mult ca oricând, să le înțelegem istoria.

Pentru că o societate care nu mai cunoaște sensul conceptelor prin care se definește riscă, mai devreme sau mai târziu, să nu-și mai înțeleagă nici propria istorie.

Readings in English

	The Vanishing Aromanian $9.95 to buy Other formats: Paperback
	NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE $9.95 to buy Other formats: Hardcover, Paperback
	Even You Are a Freemason? Kindle Edition $4.95 Other formats: Paperback
	THE THIRD KEY: The Story of a lost Realm $4.95 to buy Other formats: Paperback
	Theosophy, The Final Answer   $4.95 to buy Other formats: Paperback
	NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE Paperback $19.95

De citit în limba română: