Românul de dincolo de Breaking News – ALTCULTURE MAGAZINE ● 77 ● 1/2024
De Eugen Matzota

ECOULTOUR le mulțumește tuturor celor care sunt alături în lupta pentru educație și cultură!
Îți place? VINO CU NOI!

Asociația ECOULTOUR – OAMENI, FAPTE, IDEI – RO46INGB0000999911598179, ING Bank, RO21BTRLRONCRT0287053901, Banca Transilvania

Parcă nu mai poți afla ceva despre românii plecați departe de Patrie decât dacă este ceva extraordinar. Știrile despre ei trec de cenzura numită ”Breaking News” doar dacă au furat cel puțin trei biciclete deodată și-au urcat liniștiți cu ele-n spate în metrou, cu un dispreț mioritic față de cetățenii europeni obișnuiți, adică fraieri.

Așa să fie, oare?

Discutam despre asta cu Gheorghe Schwartz, cunoscutul autor care avusese curajul de a mă lăsa să-i traduc o carte profundă, ca orice carte de-a lui, de altfel: ”POOLOURI adică Paranoia Schwartz.” Ce poți face atunci când avionul se ridică deasupra lumii tale, când simți că pierzi pământul Patriei de sub picioare?

– Nu ți se pare că-ți lași Patria în urmă?, l-am întrebat, privind cum rămâne în urmă Budapesta. Ei, asta e, dac-am plecat de-acolo și nu de pe Otopeniul nostru, nu suntem mai puțin români, nu-i așa?

– Găsim și-acolo români, stai liniștit, mi-a răspuns el ușor superior, fiind cu vreo câțiva anișori mai avansat, drept care-i pot spune ”nene.” Uite, am avut o lansare de curând, la doi pași de noi, e-adevărat, la Viena. A fost o lectură după o carte de-a mea la un teatru cu un director român, Tino Geirun. Poate-l știi: Teatrul Pygmalion. Am dat din cap pozitiv, căci iată, aveam locuri comune și la Viena. Ei, și acolo era ca acasă, mulți români care ascultau cu interes, aplaudau, puneau întrebări, ce mai, ca acasă!

– Da, Viena e la doi pași, mă reped eu, ba chiar ne-a fost tutore mult timp, poate și acum, dar Dublin e altceva! Nici nu știu dacă vor înțelege ce înseamnă ”POOLOs, namely Schwartz Paranoia,” la ce irlandeza aia sucită.

– Lasă chestia asta cu ilandeza, ai să vezi că acești români îndepărtați de Patrie sunt pur și simplu români, nu cine știe ce personaje ciudate. Se adună oriunde sunt biserici românești, se întâlnesc, fac noi cunoștințe, vorbesc românește.

Ne-am mai aplecat noi și asupra problemei milioanelor de români plecați, atât de ușor de manipulat când nu stau mereu cu televizorul pe români, când iată c-am pus piciorul în altă lume. Civilizație, ordine, liniște, nu tu viața mioritică plină de tot felul de nefăcute, cum se spune pe la noi. Și-am intrat și noi în ea…

N-am mai avut timp să abordăm probleme de-astea existențiale, cel puțin pentru doi intelectuali șovăielnici ca noi, decât mai târziu, la întoarcere acasă, pardon, la Budapesta… Aveam un show de susținut, dacă se poate spune așa ceva, și așa a fost, un adevărat spectacol de cultură, cu fragmente din carte, cu muzică românească, ba chiar și cu acele întrebări care te face să înțelegi că ai avut un impact asupra celor din sală.

Cei care-au organizat evenimentul de la ”Teachers Club”, care nu e vreo biserică, vă puteți da seama, dar un loc extrem de primitor, Dorina Șișu și Viorel Ploeșteanu, au avut grijă să nu ne pierdem printre irlandezi.

Era și greu, că-n sală erau doar români. Departe de Patrie, dar tot români!

Și totul a fost frumos, românește…

Ca printre români pur și simplu, cum bine zice Gheorghe Schwartz!
Acasă, adică…


ACASĂ
Did you like it? DONATE THANK YOU!

De citit în limba română:
Cărți ONLINE
Readings in English
AMAZON Books