ALTCULTURE MAGAZINE●65●1/2023●Omul de la subsol
De Adrian Grauenfels
ECOULTOUR le mulțumește tuturor celor care sunt alături în lupta pentru educație și cultură!
Îți place? VINO CU NOI!
Asociația ECOULTOUR – OAMENI, FAPTE, IDEI
RO46INGB0000999911598179, ING Bank, RO21BTRLRONCRT0287053901, Banca Transilvania
De Adrian Grauenfels
Omul de la subsol
Nu cred că voi lucra astăzi.
Astăzi mi se pare cel mai bine
Fac grevă!
Să las acest subsol igrasiat să-mi țină partea
La urma urmei, a rămas
Doar suma lucrurilor, și acea parte
Pare cea mai bună.
Da, în această dimineață, orice ar fi
Se vor descurca foarte bine în absența mea: lumina solară
Arată bine,
Se descurcă și fără mine;
trotuarul aglomerat
Este pe deplin folosit, se pare că sarcina sa
A ajuns să fie o joacă de copii; chiar și copacii
Se descurcă bine, par să lucreze
Atât de bine cât pot copacii,
Aceștia trudesc cu adevărat, și lucrurile pe care le fac
Sunt toate bine făcute. Ce ușurare
Să fiu treaz, știind că sunt treaz.
Nu au nevoie de mine, sunt siguri că subsolul meu există.
Nu mă îndoiesc niciodată de existența lor peste mine, știind
Cu siguranță că e ocupată pe deplin,
Ei, par să lucreze
Atât de bine – la fel ca și copacii
Ce dulce e să fiu pe deplin viu, doar pentru această dimineață
Să nu am pentru ce să trăiesc, să mă gândesc bine la gândul meu,
Așa cum un copil se gândește la copilăria lui, așa cum un copac…
Se mulțumește cu crengile sale, așa cum eu trăiesc această clipă
Cu ceea ce am prins în mâini, pentru că în această dimineață
Este clipa prinsă în pumnul meu
E dulce și viu, acest gând
Acest gând va fi de ajuns?
Azi nu mai poate exista nicio îndoială.
Ce voi face cu acest gând? Astăzi, dincolo de umbră
Toată lumina de care m-am îndoit, dar acum
Umbra sa crede și ea lumină.
În sfârșit decid că sunt geniul pe care nimeni nu trebuie să-l asculte.
Ontologul unei dimineți care a ieșit mai bine decât credea.
Gânditorul, pe o bancă din parc, odihnindu-și bărbia
Într-o mână pe care i-am dat-o, o mână pe care am schimbat-o.
Pentru o zi de odihnă, pentru o clipă de liniște.
În care n-aș fi putut avea nicio mână, pentru o clipă
Sub cerul ăsta, care din senin…
A venit la mine, la fel de tăcut ca și mine,
Plin de păsări pe care nu le-am gândit.
Nu, nu cred că voi lucra astăzi.
Să las liniștea să-și lucreze extremitățile.
De ceea unele din cuvintele mele, răsună
Ele formează inima lucrurilor, a rămas
Doar inima lucrurilor, și această inimă
Nu minte
De Adrian Grauenfels
Sfaturi în zori
Nu folosi guma școlară
preferabil să tai nemilos cu marcherul, șterge inscripțiile
de pe statui, și pietre funerare
înlocuiește cu ceva corect
de pildă graffiti, adevăr, transparență
altă versiune, erată și regret
Altfel nu vei putea să revii la ea
după despărțiri, buchete de flori,
greșeli de începător timid.
vei rata mereu originalitatea
geniului tau.
O fabulă din insule
Într-o dimineață, plita s-a hotărât să nu mai gătească.
Copiii s-au speriat.
Plita gătise întotdeauna…
focurile dansau cu foc
cazanele de supă tremurau pe ochiuri de fontă
cafeaua ne trezea vioaie cu un țipăt de cuc
Dar plita nu gătea.
La început ne-am rugat
Bunicul a tăiat lemne speciale
am lustruit fusta cromată de sub burta plitei
S-au cântat toate cântecele pe care le știam
Dar plita nu gătea.
Într-o zi, tata a lovit cu piciorul în cuptor
cât de tare a putut.
Când nu s-a întâmplat nimic
a plecat definitiv din casă.
Ceilalți se duceau rar la bunica
Când se putea se holbau la plită cu ură
Sora lor era singura
care vorbea cu aparatul defect.
După un an a îngenuncheat lângă ea
i-a deschis ușa neagră
și a întrebat cenușa: „Ce ți s-a întâmplat?”
S-a întins pe podeaua bucătăriei
până a venit noaptea.
Părul ei auriu a înconjurat picioarele sobei.
și s-a transformat în brățări de argint.
Celor care își amintesc
Unde te-ai dus, când ai plecat?
În pas de dans, cu ochelarii de soare colorați
Undeva în altă în altă lume
Cu altă limbă, pe care
nu am darul de a o ști
cândva ghiceam că vei veni
Nu știu nimic din vocea acelui loc
În care te-ai dus noaptea cu picioarele goale
În sălbăticie, în altă parte, în alt pat,
poate mai lung sau chiar mai lat
Cu alte ziduri, departe de privirea mea.
Au fost iubiri, multe uitate, sau regrete
Nu pot citi cuvinte scrise pe perete
Rosteai frumos, cu virgule și cu accent
Și ei te ascultau, cu mâna-n brâu
Așteptând, de-a lungul țărmului cu plopi
Căruța ce-i va trece peste ale vieții gropi…
Did you like it? DONATE THANK YOU!
De citit în limba română:
Readings in English
