De Eugen Matzota
Hai să definim întâi despre ce vorbim. Calendarul, cuvânt care provine din latinescul kalendae, numele primei zile a fiecărei luni, este un sistem de a organiza trecerea timpului în scopuri administrative, sociale, religioase sau comerciale.
Acum, hai să vedem ce anume are un comportament ciclic în jurul nostru, ce se schimbă periodic, cu o alternanță atât de evidentă încât ni se pare absolut normal să fie așa?
Prima succesiune de acest fel ar fi cea a zilelor și nopților, unde Soarele domnește asupra zilei, iar Luna asupra nopții.
De aici vine necesitatea de a sincroniza orice calendar cu ciclul Soarelui sau al Lunii, sau al amândurora laolaltă.
Dintotdeauna, calendarul a fost bazat, de fapt, pe mișcarea lunii, chiar dacă aceasta nu dă exact 12 luni, ci mai rămân câteva zile pe-afară.
Importanța fazelor Lunii a scăzut în timp, deși era o vreme când ceasurile marcau și evoluția Lunii.
Așa este, de exemplu, celebra Biserică cu Lună, din centrul Oradiei, unde un mecanism special arată mereu care este faza Lunii în acel moment.
Zilele de sărbători religioase, cum ar fi Sărbătorile Pascale, pentru că aici voiam să ajung, sunt fixate în funcție de calendarul lunar, mai mult decât de cel solar.
Doar ortodocșii folosesc calendarul iulian, în urmă cu 13 zile față de cel gregorian, drept care Paștele ortodox este după cel catolic, de exemplu.
Tot așa, doar ortodocșii țin seama de succesiunea biblică a patimilor lui Hristos, așa că Paștele ortodox are loc după cel evreiesc.
Cele două date corespund doar când echinocțiul e atât de târziu încât e socotit ca prima lună plină după 21 martie în ambele calendare.
Deși a fost frecvent acest lucru recent, în 2010, 2011, 2014 și 2017, următorul va fi doar în anul 2034.
Fragment din
”ÎNTREABĂ, ȘI SE VA RĂSPUNDE!”
Îți place ce-am făcut până acum?
Ajută-ne să mergem mai departe, atât cât poți.
Leu cu leu s-a construit Ateneul.
Asociația ECOULTOUR – OAMENI, FAPTE, IDEI
IBAN RO21BTRLRONCRT0287053901, Banca Transilvania
