ALTculture 12/2019: Istoria noastră ”revoluționară” ca un elefant roz-bleu-oranj De Liviu Druguș Povestea descrierii elefantului de la Zoo de către copiii veniți în vizită spre a cunoaște REALITATEA animalieră pe viu este modelul perfect (și) pentru descrierea a ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 în România. Copiii, în sinceritatea lor adorabilă, au descris elefantul strict din poziția în care se aflau în preajma elefantului: unii au spus că elefantul este ca un stâlp (îi văzuseră un picior), alții că este ca un șarpe (îi văzuseră trompa), alții că este ca un perete (îi văzuseră burta din lateral). Și nimeni nu i-a putut acuza că nu au văzut întregul, pentru că spațiul era foarte îngust, iar libertatea de mișcare era cvasinulă.
ALTculture 2/2019 – Despre inteligența de a nu deveni un bătrân prost și nesuferit
ALTculture 2/2019 - Despre inteligența de a nu deveni un bătrân prost și nesuferit
De Liviu Druguș
Despre prostie și răutate am tot scris. Despre înțelepciune și bunătate, mai puțin. Textul de mai jos este, cred, nu doar o dovadă de înțelepciune, dar este și un exemplu de autoeducație, un mod de (auto)perfecționare umană nu foarte des folosit. Ideea reproducerii unor gânduri despre bătrânețe mi-a venit în urma unor dialoguri cu tineri, dialoguri care, tangențial, atingeau și problema bătrâneții.
Din text rezultă clar că și bătrânii ar trebui să fie atenți la propriile comportamente care proiectează în ochii și mintea tinerilor posibile reacții de respingere.