Virusul verde-negru ce duce spre roșu De Eugen Matzota Printre tot felul de prostii ce poartă numele de ”știri”, una mi s-a părut a fi extrem de tristă și de alarmantă, în același timp. Universitatea Howard, care se pare că este SINGURA universitate care are un departament de studiu al clasicilor antici, va renunța la acest domeniu.
ALTculture 03/2020 – Elementul Pământ – o abordare sincretică
ALTculture 03/2020 - Elementul Pământ – o abordare sincretică De Mircea Bucin Înainte de a intra în subiectul ”elementului pământ”, vreau să aduc câteva precizări despre originile acestui termen și semnificația sa în contextul filozofic. Prin urmare, înțelegem deci că este vorba de un concept pe care îl numim ”pământ” și nu vom vorbi despre sol sau planeta cu același nume. De când omul a fost alungat din rai (și am să revin în cele ce urmează), el a căutat mereu să își regăsească divinitatea pierdută în acel moment. Și aici precizez că nu este vorba de o divinitate precisă, ci de natura divină a omului, spiritualitatea sa, care evident nu este pierdută definitiv, ci mai de grabă așteaptă să fie redescoperită de omul pământean. are ciudat, paradoxal, chiar, dar, iată, se pare că boala nu este duşmanul omului, ci o prietenă, fiind indispensabilă existenţei noastre. Una dintre marile temeri ale omului, mai ales atunci când se îmbolnăveşte este acela că va muri, că de aici i se poate trage moartea. Dimpotrivă, moartea îi ameninţă mai mult pe cei ce nu mai au puterea de a fi bolnavi, unde subconştientul nu mai poate acţiona normal.
ALTculture 7/2018 – Raportarea spirituală la Operă
ALTculture 7/2018 -Raportarea spirituală la Operă
De Eugen Matzota
Intrăm în templu și participăm la ținute. Ne întâlnim într-un loc unde ce a fost se schimbă și începem să ne facem simțită prezența într-un spațiu denominat al Sacrului, și multe gânduri se suspendă parcă fiind așezate și orânduite de emoții felurite. Ținuta rituală se încheie și fiecare reintră în spațiul din care a venit. Valori și trăiri încă își mai fac simțită prezența dar, pentru cât timp?
Ce rămâne din ceea ce am trăit? Cum am venit și cum am plecat? Ce s-a schimbat și ce a rămas la fel ca înainte? Sunt întrebări care își caută răspunsul iar la prezenta construcție, încerc să îmi aduc aportul punând o piatră, doar una, la marele ”edificiu spiritual” pe care îl presupune și pe care îl cere Masoneria: atitudinea psihologică a subiectului față de Opera masonică, condiție a transformării.