Noi încă mai credem în cultură!
Poți ajuta imediat prin PayPal, REVOLUT
sau pe contul asociației ECOULTOUR!
De la gust la putere:
anatomia elitismului contemporan
de Corina Gheorgheza
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE nr. 94, 6/2025 ▲▲▲
Într-o lume hiperconectată, în care apartenența, vizibilitatea și validarea socială se negociază zilnic în spații reale și digitale, snobismul și elitismul rămân fenomene subtile, dar extrem de influente. Le întâlnim în discursuri, în gesturi, în tăceri, uneori fără să le mai recunoaștem forma.
Dar ce sunt ele, de fapt?
Snobismul și elitismul nu sunt simple expresii de gust rafinat sau de educație înaltă. Din perspectivă psihologică, ele pot funcționa ca mecanisme de apărare, modalități prin care individul încearcă să își protejeze stima de sine, construind o identitate în opoziție cu „ceilalți”.
Superioritatea exprimată (fie prin ton, vocabular sau selecție socială) maschează adesea o nesiguranță profundă sau o nevoie de control asupra mediului.
de Corina Gheorgheza
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE nr. 94, 6/2025 ▲▲▲
În același timp, ele servesc și drept instrumente de diferențiere socială. În orice sistem ierarhic, fie el politic, educațional sau cultural, elitismul funcționează ca un filtru: cine are acces, cine contează, cine este „în rețea”.
De-a lungul istoriei, în perioadele de instabilitate sau schimbare profundă, apariția unor elite exclusiviste a fost recurentă. Ele aduc o ordine aparentă, oferă repere, dar, atunci când nu sunt dublate de reflecție morală, pot duce la excludere, devalorizare sau chiar violență simbolică.
Psihologia de masă joacă aici un rol esențial: în fața incertitudinii, individul își cedează adesea gândirea critică în favoarea apartenenței. Se aliniază la norme, urmează autoritatea și interiorizează ierarhii fără să le mai chestioneze. Elitele devin astfel repere incontestabile ale valorilor, iar ceilalți, mase amorfe fără voce.
Elitismul digital: aceeași dinamică, forme noi
În prezent, aceste fenomene nu au dispărut. Din contră, s-au transformat și s-au sofisticat.
În spațiul digital, vizibilitatea a înlocuit consistența ca principal criteriu de validare.
Algoritmii filtrează cine „merită” să fie văzut și cine rămâne invizibil.
Rețelele profesionale, formările, limbajul de specialitate, toate devin noile simboluri de apartenență elitistă, chiar și în domenii care pretind deschidere și incluziune.
Un simplu scroll ne poate transforma în arbitri ai valorilor: cine e educat, cine e superficial, cine e demn de urmat. Problema nu e selecția în sine, ci automatismul cu care o facem, fără întrebări sau deschidere reală.
Gândirea critică: un act de curaj moral
Filosoful și teoreticianul politic Hannah Arendt sublinia că esența gândirii critice nu este cunoașterea, ci capacitatea de a discerne și de a judeca în mod responsabil.
Pentru ea, a gândi era un act etic, o obligație a individului de a reflecta înainte de a acționa, nu doar în fața unei autorități exterioare, ci și în fața propriilor reflexe mentale și sociale.
În lumea digitală de azi, această idee devine esențială.
de Corina Gheorgheza
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE nr. 94, 6/2025 ▲▲▲
Comentăm pentru că putem. Judecăm pentru că algoritmii ne oferă microfonul. Etichetăm rapid și definitiv, proiectând asupra celorlalți propriile noastre neliniști, frustrări sau idealuri.
Dar libertatea de exprimare nu înseamnă lipsa responsabilității.
Spațiul online este plin de proiecții, vedem în ceilalți ceea ce nu ne permitem să vedem în noi înșine. Iar snobismul digital, acoperit de ironie, estetică și elitism intelectual, poate deveni o formă de agresiune tăcută. Apelăm la „calitate” ca pretext pentru a respinge ceea ce nu înțelegem sau nu ne seamănă. Invocăm „standardul” ca să justificăm de ce unii merită să fie văzuți, iar alții nu. În realitate, ajungem să judecăm oamenii doar prin prisma performanței și a imaginii, uitând complexitatea și valoarea lor umană.
Arendt atrăgea atenția că banalizarea răului începe exact așa: nu cu intenții malefice, ci cu indiferență, automatisme și o gândire leneșă, care nu mai chestionează ce face și de ce.
În acest context, merită să ne întrebăm sincer:
Ce ne spune snobismul nostru interior despre propriile filtre și nesiguranțe?
Cum recunoaștem elitismul mascat în inițiative „bine intenționate”?
De ce simțim nevoia să judecăm public, în absența empatiei sau a întregii povești?
Ce ar însemna, concret, să comentăm cu responsabilitate, să ascultăm înainte să etichetăm?
Poate că adevărata elită, dacă vrem să păstrăm acest cuvânt, este formată din cei care au curajul să gândească singuri, dar și să asculte cu deschidere.
Cei care știu că diploma nu e sinonimă cu caracterul, că gustul nu te face moralmente superior și că o lume sănătoasă se construiește prin curiozitate și respect, sunt cei care aleg să deschidă, nu să excludă.
Într-o epocă în care forma riscă să eclipseze fondul, gândirea critică, empatia și curajul moral devin forme de rezistență autentică.
Did you like it? DONATE, please!
PayPal
REVOLUT: @eugenematzota
Readings in English
 | The Vanishing Aromanian $9.95 to buy Other formats: Paperback |
 | NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE $9.95 to buy Other formats: Hardcover, Paperback |
 | Even You Are a Freemason? Kindle Edition $4.95 Other formats: Paperback |
 | THE THIRD KEY: The Story of a lost Realm $4.95 to buy Other formats: Paperback |
 | Theosophy, The Final Answer $4.95 to buy Other formats: Paperback |
 | NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE Paperback $19.95 |
De citit în limba română:
