ALTculture 9/2020: DESPRE REUTERS EXIT POLL ȘI O POZĂ CARE MI-A SALVAT VIAȚA

ALTculture 9/2020: DESPRE REUTERS EXIT POLL ȘI O POZĂ CARE MI-A SALVAT VIAȚA

ALTculture 9/2020: DESPRE REUTERS EXIT POLL ȘI O POZĂ CARE MI-A SALVAT VIAȚA De Roxana Dascălu În loc să scriu despre excelenta carte a Roxanei, o las pe ea să ne demonstreze asta. Eu doar vă voi împărtăși câteva dintre gândurile scrise atunci, în coșmarul creat de Iliescu cel niciodată nepedepsit. ”Mă aflu la hotelul Union și dinspre Arhitectură vin sute de demonstranți scandând ”Jos comunismul!”, ”Jos Iliescu!”. De la etajul întâi al hotelului, 2-3 femei de serviciu mai bronzate proferează înjurături la adresa lor, dar se retrag imediat înăuntru, în huiduielile mulțimii. Pe străzi, mii de oameni aşteaptă. Atmosfera e cam aceeaşi ca cea din 21 decembrie 1989.” …”cu cinci minute înainte de miezul nopții, un elicopter survolează Arcul de Triumf către Piața "Presei Libere. O jumătate de oră mai târziu, Ion Iliescu apare la TVR sinistru de asemănător cu Ceaușescu în disperarea sa din final, și, după îi face fasciști, la fel ca predecesorul său, cere ajutorul comuniștilor. Emisiunea se încheie la 0,48 pentru că la orele 01 se deschide focul”… "Iliescu, te iubim, Comunişti noi ne numim." ”Ion Iliescu, în dimineața zilei de 14.06.1990, le expune planul de bătaie la propriu și la figurat celor veniți spontan și neorganizat, că doar nu e prima oară când îl salvează de popor. Soarele răsare doar pentru ei, minerii comuniști, cu a lor deloc ascunsă ură față de intelectuali, care ar trebui, probabil, exterminați. ”Noi muncim, nu gândim”. Eu, unul, n-am ce face, gândesc… Eugen Matzota

ALTculture 12/2019: Filmul  “Decembrie 1989”  într-o singură imagine

ALTculture 12/2019: Filmul “Decembrie 1989” într-o singură imagine

ALTculture 12/2019: Filmul “Decembrie 1989” într-o singură imagine De Eugen Matzota Revoluție, lovitură de stat, alte variante, după cum poate fiecare să înțeleagă sau după cum vrea să manipuleze, cam asta înseamnă decembrie 1989 după 30 de ani. Cei care n-au trăit acele zile se uită la imaginile de atunci și văd mulți oameni, multe cadavre, multe tancuri puse exact ca la paradă, ca să ia ochii civililor și să dea bine în poză, probabil, clădiri distruse de minți bolnave, plasate sub diverse caschete de care n-ai voie nici azi să te atingi. De exemplu, cel care s-a jucat cu tot Sibiul în acele zile, pentru că i-a dat cineva garnizoana pe mână, și din cauza căruia au murit oameni și au fost distruse clădiri.

ALTculture 12/2019: Istoria noastră ”revoluționară” ca un elefant roz-bleu-oranj

ALTculture 12/2019: Istoria noastră ”revoluționară” ca un elefant roz-bleu-oranj

ALTculture 12/2019: Istoria noastră ”revoluționară” ca un elefant roz-bleu-oranj De Liviu Druguș Povestea descrierii elefantului de la Zoo de către copiii veniți în vizită spre a cunoaște REALITATEA animalieră pe viu este modelul perfect (și) pentru descrierea a ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 în România. Copiii, în sinceritatea lor adorabilă, au descris elefantul strict din poziția în care se aflau în preajma elefantului: unii au spus că elefantul este ca un stâlp (îi văzuseră un picior), alții că este ca un șarpe (îi văzuseră trompa), alții că este ca un perete (îi văzuseră burta din lateral). Și nimeni nu i-a putut acuza că nu au văzut întregul, pentru că spațiul era foarte îngust, iar libertatea de mișcare era cvasinulă.

ALTculture 12/2019: DE LA REVOLUȚIE,  LA REUTERS

ALTculture 12/2019: DE LA REVOLUȚIE, LA REUTERS

ALTculture 12/2019: DE LA REVOLUȚIE, LA REUTERS De Roxana Dascălu Scriu la distanță de 30 de ani, în timp, și de la mii de kilometri depărtare, dintr-o veche moară din zona Cathară a Pirineilor francezi, despre evenimente care au zguduit o țară și au schimbat destine – scriu despre libertatea câștigată greu, cu prețul a peste 1.100 de vieți. Scriu cu speranță în suflet și cu moartea care planează sumbru peste cea ce istoricii numesc Revoluția română din decembrie 1989. Nu sunt istoric, iar cele ce urmează sunt doar amintiri fragmentare, săpate în memoria mea – felul în care am trăit și rememorez acele zile. Scriu pentru un copil necunoscut, care sper că s-a născut în acel decembrie de foc, și care ar avea acum aproape aceeași vârstă cu a mea, de atunci…

ALTculture 12/2019: O generație irosită

ALTculture 12/2019: O generație irosită

ALTculture 12/2019: O generație irosită De Claudiu Iordache “Dacă Decembrie 1989 înseamnă un inaugural ratat, întrebarea este dacă istoricul poate să ofere şi o soluţie pentru viitor” “singura soluţie, în momentul de faţă, e încă o revoluţie”. “Nu ştiu dacă domnul Iordache mai poate s-o facă, dar ea este absolut necesară” (acad. Florin Constantiniu, discurs ţinut la Academia Română)

ALTculture 12/2019: Scrisoare deschisă  despre fratele meu,  Domnului Gorbaciov

ALTculture 12/2019: Scrisoare deschisă despre fratele meu, Domnului Gorbaciov

ALTculture 12/2019: Scrisoare deschisă despre fratele meu, Domnului Gorbaciov

De Petru Ilieșu

M-am născut din întâmplare aici, domnule Gorbaciov,
deşi puteam foarte bine să mă nasc doar cu 100 km mai spre vest.
Carnea, oasele si sângele nu cunosc şi nu au nevoie să cunoască
geografie, domnule Gorbaciov.
Carnea, oasele şi sângele meu s-au născut fără apartenenţă politică.
Carnea, oasele şi sângele meu nu sunt un simplu număr pentru nici o ideologie, domnule Gorbaciov.
Carnea, oasele şi sângele meu nu sunt simplu număr al unui ostatic,
prizonier, şoarece pentru experienţe, animal de prăsilă ori sac de box.
Cine a agăţat în dreptul numelui meu un întâmplător număr, domnule
Gorbaciov?