ALTculture 12/2019 - RĂZBUNAREA CIUDATĂ (tragicomedie neagră) (I) De Adrian Scriminț Ploaia măruntă, mohorâtă și la fel de rece ca și norii, contrasta puternic firile celor care năvăleau în teatru. Cel mai bine de acest lucru își dădeau seama hostesele, observând față de serile obișnuite înfățișări noi, cu comportamente sau personalități diferite. Față de grupul țintă—publicul care îi frecventa de atâția ani sălile transmițând de-a lungul vremurilor cu fragilitate această tradiție și tinerelor vlăstare, alcătuit din melomani cu vestimentații diferite: de la ținute coat-dress, rochii de seară, fracuri, până la pulovere, cămăși cu carouri, blugi și chiar adidași; formând trepte sociale diferite: intelectuali, edili, studenți, localnici, turiști străini sau autohtoni iubitori ai artei—hostesele observau cu o oarecare undă de mirare revoluționarea unei părți bune din public, mai mândru de această dată, și mai cutezător. Indivizii ce-l alcătuiau, și puținele individe, pășeau cu frunțile sus pe covorul roșu, festiv, al instituției culturale.
ALTculture 11/2019 – RĂZBUNAREA CIUDATĂ (tragicomedie neagră) (I)
ALTculture 11/2019 - RĂZBUNAREA CIUDATĂ (tragicomedie neagră) (I) De Adrian Scriminț Și parcă obscuritățile treptate ale zărilor îi solidarizau cu întunecimea feței. Mergea contra firii, cu capul plecat pe strada aproape pustie, și lua cu piciorul la rost toate cutiile și toate paharele de plastic pe care le întâlnea în cale, doar ca să-și alunge gândurile năvalnice ce îi bubuiau în creieri, a răzbunare irealizabilă și a neputință.
ALTculture 10/2019 – Jovan Bilici (V)
ALTculture 10/2019 - Jovan Bilici (V) De Adrian Scriminț Scările vechi de lemn bocăneau din când în când și, deși o făceau din cauza gerului, îi dădeau lui Jovan Bilici senzația că îi venea mereu cineva din urmă. Îi blestema tare mult pe cei de la centru că îl trimiseseră în misiune fără nicio grenadă la dânsul, căci, în caz de primejdie, le-ar fi aruncat de-a lungul acestora dacă ar fi avut vreo cineva necugetarea ca să ajungă sus la dânsul. De altfel, în nicio misiune din ultima vreme nu i se permisese să fie înarmat până în dinți. Cele două încărcătoare nu îi erau îndeajuns nici pentru atac, și nici pentru acoperirea cu foc a retragerii cuiva. Trebuia să le folosească cu cumpătare. Misiunile lui erau clare, să se ascundă până și-n gaură de șopârlă și să transmită printr-o frecvență codată dacă sesiza sau nu mișcări inamice.
ALTculture 9/2019 – Jovan Bilici (IV)
ALTculture9/2019 - Jovan Bilici (IV) De Adrian Scriminț ...Ca printr-o vrajă neagră, în ultima vreme eșecurile lui Bilici se țineau în lanț. Ce-i drept, reușise în majoritatea misiunilor în care fusese trimis până atunci, simple, plictisitoare, statice, tupilat prin mărăcinii hârtoapelor. Și observa de pe crestele munților chei atât de îndelung mișcările mixte de trupe, de civili, de patrule, orice intrare sau ieșire a acestora de prin localitățile cu pricina, de i se cloceau și prindeau pui ouăle de șoim, vultur sau acvilă prin camuflajul ce-l avea montat în creștetul caschetei.
ALTculture 8/2019 – Jovan Bilici (III)
ALTculture8/2019 - Jovan Bilici (III) De Adrian Scriminț …Patru săptămâni durase morbida misiune, ca să afle apoi că Serbia intrase definitiv în război cu forțele NATO, cu mai bine de zece zile în urmă. Sergentul Milutin Vikelici și caporalul Jovan Bilici de-abia acum înțeleseră de fapt că tunetele pe care le tot auzeau din depărtări nu erau manevre de-ale lor militare, ci tomahawkuri lansate de pe submarin, care vizau obiectivele lor militare. Mirko, cel care îi aducea de la graniță, trecu încet cu mașina de teren pe lângă cazarma militară din Novi Pazar.
ALTculture 7/2019 – Jovan Bilici (II)
ALTculture7/2019 - Jovan Bilici (II) De Adrian Scriminț …Sergentul Ivica se străduia, cu succes, să reaprindă focul, fără să se sensibilizeze prea mult la mustrările lui Milutin.
ALTculture 6/2019 – Jovan Bilici (I)
ALTculture 6/2019 - Jovan Bilici (I) De Adrian Scriminț Dacă ar fi fost în locul altora, cerul i-ar fi căzut în creștetul capului. Însă el era în locul lui, și pășea semeț în interiorul centrului de recrutare. Avea încredere oarbă în vorbele directoarei, care i se întipăriseră adânc în memoria auditivă: „O să procedezi exact ca frate-tu, noaptea dormi în cazarmă, iar ziua vii în teatru și faci spectacole de balet clasic”!