ALTculture 08/2020 SALINE DIN ROMÂNIA (II) Text: Adina Baranovschi Foto: Bogdan Baranovschi România ocupă unul dintre primele locuri din lume la... sare. Zăcămintele de „aur alb” sunt atât de mari încât ar ajunge pentru o mare perioadă de timp. Slănic (Prahova), Târgu Ocna (Bacău), Praid (Harghita), Turda (Cluj), Ocnele Mari (Vâlcea), Cacica (Suceava) sunt cele mai cunoscute locuri de extracţie a sării de la noi, majoritatea salinelor fiind incluse şi în circuitul turistic. Ele sunt amenajate corespunzător atât pentru tratament medical, cât şi pentru agrement, fiind administrate de SALROM (Compania Națională a Sării).
ALTculture 06/2020 – De ce ne urăsc Ei pe noi, românii? (8)
De Eugen Matzota Câte răscoale ale românilor cunoașteți, la urma urmei? Nu de alta, dar să vedem cât de încovoiat este românul în fața celor care-l calcă în picioare. Toleranța românilor este aceea care permite o asemenea escaladare a situației și așa dezastruoase de sute de ani a țărănimii. Ca să ne fie lucrurile foarte … Citește în continuare ALTculture 06/2020 – De ce ne urăsc Ei pe noi, românii? (8)
ALTculture 04/2020 – APĂ ȘI VIN sau NOAPTEA PRIZONIERULUI
ALTculture 04/2020 - APĂ ȘI VIN sau NOAPTEA PRIZONIERULUI De Eugen D. Popin
ALTculture 03/2020 – 105 ani de la Genocidul armean, o rană încă sângerândă
ALTculture 03/2020 - 105 ani de la Genocidul armean, o rană încă sângerândă De Marius Oanță În fiecare an, la data de 24 aprilie, armenii din lumea întreagă comemorează victimele genocidului armean, pus la cale de liderii Comitetului Uniunii și Progresului, și anume: Talaat Paşa, Enver Paşa și Jemal Paşa, reprezentanți ai partidului aflat la putere în Imperiul Otoman, cunoscuți drept „Junii Turci”.
ALTculture 03/2020 – Nimic rău nu vine de la muzică
ALTculture 03/2020 - Nimic rău nu vine de la muzică De RAMIZ GJINI Traducerea: Oana Glasu Ramiz Gjini este un scriitor albanez, născut în 1961 în Kastriot, regiunea Dibra. În 1992 a absolvit studiile Academiei de Arte Plastice din Tirana, unde s-a specializat ca actor. După terminarea facultății a lucrat ca redactor al paginilor culturale, în cadrul gazetei „Renașterea democratică”. În 2000, a emigrat în Statele Unite, la New York, unde a condus Asociația scriitorilor albanezo-americani timp de două mandate. A publicat volumele de nuvele: „ Dușul cimitirelor” (1998), „ Pantofii altora pe trotuar " (1999), „ Patria zăpezii " (2003), „ Mințile oamenilor " (2005), „ Mărturisiri în umbră" (2008) ), „Poșta adusă de vânt” (2010). De asemenea, romanele: „Flux” (2004), „Bibollasit” (2010) – roman ce obține premiul pentru cel mai bun roman publicat în 2010, „Porumbeii străzii” (2017). Volumul de nuvele „Patria zăpezii” a fost publicat în limba română, în traducerea lui Marius Dobrescu.
ALTculture 03/2020 – In These Troubled Times, Soothing and Healing Words this Easter from Ecumenical Patriarch of Orthodox Christian World
ALTculture 03/2020 - In These Troubled Times, Soothing and Healing Words this Easter from Ecumenical Patriarch of Orthodox Christian World By Nikolin Svetlana Almost 260 million Orthodox Christians all around the world are facing an extraordinary Easter this Sunday 19th April under widespread lockdown due to the coronavirus crisis. In spite of that they are preparing to spend this Easter at homes following beautiful traditions and customs so characteristic of Orthodox world.
ALTculture 03/2020 – CERNĂUŢI (I)
ALTculture 03/2020 - CERNĂUŢI (I) De Adina și Bogdan Baranovschi Aproape de granița cu România, Cernăuți este principalul oraș ucrainean al Bucovinei de Nord, o regiune istorică, fiind când în posesia turcilor, când a românilor-bucovineni, când a ucrainenilor, fiecare stăpânire punându-şi amprenta asupra dezvoltării sale. Epoca de aur a fost cea din timpul monarhiei austriece (din a doua jumătate a sec.XIX-începutul sec.XX), vizibilă şi azi la nivel arhitectonic. Între 1918-1940 oraşul a fost parte a Bucovinei româneşti. Aici au venit la studii poetul Mihai Eminescu, compozitorul Ciprian Porumbescu, scriitorul Gala Galaction, teologul Dumitru Stăniloae şi poeta Olga Kobileanska, a cărei activitate s-a împletit strâns cu viaţa literar-artistică. După intensa rusificare de după război care a durat până prin anii ’90, Cernăuţiul retrăieşte în prezent o a doua perioadă de strălucire prin valorificarea turistică a obiectivelor sale istorico-culturale, cele mai admirate fiind Universitatea Naţională (fostă Mitropolie a Bucovinei), Teatrul Muzical-Dramatic, Catedrala Sf. Duh, Muzeul de Artă, Primăria, strada pietonală Olga Kobileanska, clădirile unor vechi hoteluri, Palatul de Justiţie (sediul Administraţiei Regionale), Muzeul de Istorie şi Cultură a Evreilor din Bucovina, Cinematograful „Cernăuţi” (fostă Sinagogă), Filarmonica, Catedrala Sf. Nicolae, Biserica Armenească, Gara etc. Cernăuțiul se fălește cu multe monumente şi clădiri arhitectonice deosebite (în special de pe artera pietonală Olga Kobileanska) datorită cărora urbei i se zice „Mica Vienă”. Vă invităm la o călătorie în timp pentru a surprinde farmecul de altădată!