Non-inteligenții, viitorul nostru de aur coclit
ALTCULTURE MAGAZINE ● 68 ● 4/2023
De Eugen Matzota
Îți place? VINO CU NOI!
Asociația ECOULTOUR – OAMENI, FAPTE, IDEI – RO46INGB0000999911598179, ING Bank, RO21BTRLRONCRT0287053901, Banca Transilvania
Spre a nu fi acuzat de cine știe ce organizație a celor mulți și analfabeți funcționali, dar plini de bani de dat la maneliști, c-aș fi inadecvat, aș vrea să precizez c-am studiat înainte de-a deschide gura ce se spune prin surse autorizate despre analfabetismul funcțional.
Să apelăm la prestigiosul, pentru cei alfabetizați, desigur, Merriam-Webster.
Cum, nu știți la ce echipă joacă Merriam ăsta?
Sincer să fiu, nici eu, așa că hai să trec la altă masă…
În fine… Găsim aici o listă de antagonisme la cuvântul ”ILLITERATE”. E cam lungă, dar vom cita doar începutul ei: cunoscător, genial, alfabetizat, inteligent, educat, experimentat.
Ocolim cuvinte grele, cum ar fi ”genial”, dar ne putem opri la ”inteligent.” Asta ne va duce la concluzia logică, pentru că noi suntem capabili de asta, nu ca ei, să spunem că, atunci când vorbim în mod delicat de ”analfabetul funcțional”, vorbim de un om ”neinteligent.” Românul, mai direct de felul său, ar putea folosi cuvântul ”prost.”
Noi, care suntem delicat atinși de aripa corectitudinii politice, aceea care te obligă să minți și, mai grav, te cenzurează mai rău decât Stalin, nu ne putem permite asta, însă. La procentul de aproape 50% dintre cei ce mâine-poimâine vor avea drept de vot și vor decide soarta oamenilor nevinovați care mai știu încă să citească și mai pot și judeca singuri, pe deasupra, viitorul e de aur.
Vorbim de aur fals, neadevărat și mincinos, desigur, așa cum sunt mult prea multe pe meleagurile mioritice. Ceaușescu i-a îndoctrinat pe românii care mai citeau, totuși, cu ideea că nu-i țară ca România. Acum, putem spune că, la nivelul de prostie, pardon, analfabetism funcțional, nu ne-ntrece nimeni în Uniunea Europeană.
Noroc c-avem fabrici multe. De diplome, desigur.
Și, cum totul se poate cumpăra într-o țară condusă la toate nivelurile de oameni care și-au falsificat tot ce-au putut, și viitorul României e achiziționat deja și pus la păstrare. Nu pentru cine știe ce capacități extraordinare ce pot așeza România mai aproape de Occident. Nici n-ar fi posibil într-o țară care se ține pe picioare prin industrii ca video-chat-urile cu sute de mii de angajați.
Totul este pus deoparte doar pentru familie, căci atât poate românul. Comunitatea înseamnă EI, ceilalți, care vor să ne ia nouă, familiei, banii. Iar, conform refrenului cunoscut, ”mânca-ți-aș,” ideea de bază este cea de iubire față de ceilalți, căci EI ne sunt dușmani, nu vecini.
Există, totuși, o soluție, așa cum îmi apare mie-n față, ca unui alfabetizat ce mă proclam singurel.
Ce-ar fi dacă dușmanii n-ar mai fi ceilalți români, sau, măcar nu toți?
Ce-ar fi dac-am pricepe că dușmanii amărâților ce alcătuiesc plebea bună de vot, și doar atât, nimic mai mult, sunt aceia care alcătuiesc ”Sistemul” care produce pe bandă rulantă analfabeții?