Text: Adina Baranovschi
Foto: Bogdan Baranovschi
Considerată deopotrivă o atracţie estivală de top, cu multe plaje cărora li s-a atribuit Steagul albastru ca o certificare a calităţilor lor şi a condiţiilor oferite, dar şi o regiune colinară cu sate şi oraşe fortificate deosebit de pitoreşti, Istria este pentru toate gusturile şi vârstele. Aici este practicat intens agroturismul. Nu lipsesc nici frumuseţile naturale – peşteri, chei, păduri în care se găsesc delicioasele trufe, vii întinse ce produc soiuri de vin foarte apreciate de cunoscători, culturi de măsline. Diversitatea peisajului este, aşadar, principala caracteristică a acestei zone din mijlocul Europei, etichetată drept „Toscana Croației”.
Rovinj, Pula, Poreč, Buzet, Motovun, Pazin, Hum sunt câteva dintre localitățile vestite ale Istriei, alături de inegalabilul oraș-stațiune Opatija.
Poreč
Cele două străzi principale sunt fostele artere romane Decumanus şi Cardo, din care se desprind străduţe laterale (Sv. Eleuterija, Gundulica, Votlica, Grabara), pline de obiective: vestigii importante (ruinele unor temple, turnuri groase), case romane, impozante palate gotice şi baroce (Simcic, actualmente sediul Muzeului Oraşului), piețe rustice (Marafor și Slobode, unde se înalţă Biserica Maica Îngerilor).
Pe faleză, se pot admira alte clădiri interesante, dar şi portul cu ambarcaţiuni creând o atmosferă specială, de relaxare și vacanță.
Buzet
Cel mai mare dintre oraşele colinare ale Istriei e supranumit „oraşul trufelor”, deoarece aici se organizează un mare festival de gen, dar și pentru că în pădurile din jur se pot aduna aceste delicatese. Înălţată deasupra râului Mirna, urbea e vegheată de o falnică fortăreață ridicată pe colina din centru, vizibilă de la mare depărtare, care e vatra vechii aşezări, aceasta fiind și principalul obiectiv al locului.
Se pătrunde în cetatea fortificată pe Poarta Largă, pentru a parcurge străduţe înguste cu multe construcţii medievale, dar şi cu clădiri din sec. XVII-XVIII, între care edificiile religioase impresionează prin turlele lor: Biserica Sf. Gheorghe, Biserica Fecioarei Maria, Capela Sf. Vid.
Ne plimbăm la pas prin piaţetele cetăţii – Fabijančica, Matka Laginje, Vela Šterna – şi intrăm în singurul muzeu deschis în incintă (Muzeul Regional cu colecţii arheologice, etnologice), care funcţionează în Palatul Bigatto. Zăbovim apoi în faţa altor edificii (Palatul Bembo, Casa renascentistă, Casa barocă), dăm ocol zidurilor masive şi bastioanelor, admirăm portalurile şi celelalte elemente de arhitectură veneţiană care conferă locului un farmec deosebit.
Motovun
E o superbă aşezare fortificată situată tot pe valea Mirnei, poate cea mai pitorească, datorită, în special, poziţionării sale pe un pinten stâncos, înalt de 300 m, dar negreșit cel mai bine conservat oraş medieval din Istria, totul respirând aerul de altădată, când au fost construite casele în stil roman şi gotic, zidurile, porţile şi turnurile din sistemul de fortificaţie. Datorită bogatei moşteniri culturale şi istorice, Motovun se află pe lista de aşteptare a siturilor culturale UNESCO.
În piațeta bisericii Sf. Ştefan se desfăşoară cel mai important eveniment cultural al locului, Festivalul de Film dedicat producţiilor independente. Tot aici se află fostul Palat Praetorian, cu blazoane la vedere pe faţadele sale de la intrarea în cetate, Palatul Municipal Roman, o loggia barocă, dar şi hotelul Kaštel, amplasat în fostul palat Polesini.
La tot pasul întâlnim magazine cu produse artizanale din zonă, vinării și tot felul de buticuri cu trufandale.
De pe pe zidurile ce înconjoară așezarea ca un brâu din toate părţile, observăm priveliștea panoramică a văilor Istriei până la Marea Adriatică.
Pazin
Centrul administrativ al Istriei e şi locul celei mai mari şi mai bine conservate fortăreţe medievale din zonă – Castelul transformat astăzi în Muzeu, adăpostind colecţii de obiecte de fier, de lemn, exponate etnografice, instrumente muzicale şi chiar clopote din sec. XVII-XIX.
Pazin mai este cunoscut prin situl natural spectaculos de la poalele Castelului, o groapă sau, mai exact, un aven-canion de 100 metri adâncime, săpată de apa râului Pazinčica, putând fi parcurs într-un circuit turistic amenajat pe o distanţă de 1,3 km, cu panouri indicatoare pline de informaţii despre traseu şi flora/fauna din acest areal. Acest peisaj sălbatic și spectaculos l-a impresionat pe Jules Verne, care şi-a plasat aici acţiunea romanului Mathias Sandorf, și a fost cercetat de exploratorii şi călătorii Martel, Valvasor, Petronio etc.
Hum
Într-un top al destinaţiilor inedite din Istriei se plasează „cel mai mic oraş din lume” (titlu consemnat în Cartea Recordurilor), o așezare ca un cătun ce poate fi străbătută rapid – având în vedere că nu există decât o biserică, două străduţe și câteva case medievale înconjurate de ziduri, la parterul cărora sunt terase şi magazine cu suveniruri, iar la etaj, spaţii de cazare, populația însumând sub 30 de locuitori.
E un loc izolat aflat pe aşa-numitul „drum glagolitic” (alfabet vechi introdus de Chiril şi Metodiu), împreună cu alte mici localităţi din apropiere (între care mai importantă este Roč).
Opatija
Așezarea ce-şi trage numele de la abaţia benedictină Sf. Iacov a cunoscut o dezvoltare accentuată la sfârşitul sec. XIX-începutul sec. XX, pe vremea Habsburgilor, așa încât nu-i de mirare puzderia de clădiri imperiale în stil austro-ungar, începând cu prima vilă impozantă (Vila Angiolina) şi cu cel dintâi hotel (Hotel Kvarner) – ambele fiind construcţii de vis, înconjurate de oaze de verdeaţă mediteraneene, cu deschidere la Marea Adriatică.
Ridicată în 1844 de un negustor putred de bogat în onoarea soţiei sale, Vila Angiolina este astăzi un spaţiu expoziţional atât în interiorul fastuos, cât şi în exterior, parcul său fiind pretabil manifestărilor cultural-artistice. În ceea ce priveşte Hotelul Kvarner, a fost construit în 1884 şi adăposteşte o impunătoare Sală de Cristal cu superbe candelabre, şi ea destinată unor evenimente şi festivităţi. Printre oaspeţii de seamă ai hotelului s-au numărat împăratul Franz Josef şi scriitorul A.P. Cehov. În vecinătatea celor două obiective de tradiţie se află o sculptură-simbol înălţată pe o stâncă în mare: „Fecioara cu pescăruşul”.
Vestita Lungomare (pe numele ei Šetalište Franz Josef I) este faleza ce se întinde pe 12 km, unind localităţile învecinate (Volosko, Preluka, Lovran) de Opatija. E un fel de „potecă” legând vechile sanatorii, portul, vilele şi hotelurile din partea nordică de cele aflate în sud.
Cine ajunge la Opatija în trecere sau îşi propune un sejur aici are numai de câştigat, deoarece staţiunea cu vegetaţie mediteraneană (curmali, chiparoşi, palmieri, oleandri şi cedri) îşi păstrează şi azi aerul aristocratic.
