Noi încă mai credem în cultură!
Poți ajuta imediat prin PayPal, REVOLUT
sau pe contul asociației ECOULTOUR!
de Corina Gheorgheza
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE nr. 89, 1/2025 ▲▲▲
Socrate și filosofia greacă: întemeierea renașterii raționale
Filosofia occidentală datorează fundamentul său triadei clasice a maeștrilor antici: Socrate, Platon și Aristotel. Cunoscut pentru deviza „cunoaște-te pe tine însuți,” Socrate a adus cunoașterea de sine în prim-planul reflecției umane, răsturnând atât ideologia vremii, cât și sistemul politic. Filosoful a fost condamnat pentru vederile sale perturbatoare, dar a acceptat moartea fără să renunțe la idealurile sale, un act de eroism ce amintește de sacrificiul lui Constantin Brâncoveanu. De la Socrate, cunoașterea a trecut la Platon și mai departe la Aristotel, punând bazele Academiei și ale unei filosofii raționale ce avea să structureze gândirea europeană.
La baza raționalismului se află și contribuțiile altor mari gânditori, precum Descartes, Kant și Hegel, care au întărit dominația rațiunii. În contrast, teoriile lui Freud și Nietzsche au subminat rațiunea, punând accent pe complexitatea și conflictele interne ale individului. Acest dualism reflectă tensiunea dintre cunoaștere și natura umană, un fir roșu ce traversează gândirea filosofică și psihologică.
de Corina Gheorgheza
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE nr. 89, 1/2025 ▲▲▲
Caligula și problematica puterii absolute
Însă, unde se plasează rațiunea într-un sistem condus de patologia puterii? Piesa „Caligula” a lui Camus explorează această întrebare, arătând latura întunecată a ambiției necontrolate și a sadismului. Caligula, împăratul roman cunoscut pentru cruzimea sa, nu era doar „nebun”, ci un simbol al totalitarismului, un concept prefigurat în mod clar de Ana Arendt în secolul XX. Camus aduce în discuție tema dictaturii și ilustrează prin personajul său conflictul dintre nevoia de putere și de autoafirmare narcisistă, o hipertrofie a eului care distorsionează sinele și devine o amenințare pentru societate.
Caligula aduce la suprafață o tensiune psihologică puternică – între nebunie și dorința de putere – ce obligă psihologii să evalueze motivele ascunse ale tiraniei. Aceste trăsături, combinate cu un narcisism exacerbat, duc la o auto-amăgire similară cu deliriile de măreție. O trăsătură centrală a dictatorului este o distorsiune a sinelui, specifică paranoiei și manifestată printr-o „hipertrofie de Ego.”
Renașterea artistică modernă și bizareria ca normă
Stravinsky, prin „Dansul Sacru,” inaugurează începutul muzicii moderne la începutul secolului XX, ilustrând un fenomen ce surprinde tranziția de la iarnă la primăvară. Transformarea se îndreaptă de la normalitate către neobișnuit, într-un joc al contrastelor pe care baletul îl transpune în mișcare. Această „bizarerie modernă” arată schimbarea gusturilor culturale, accentuând nevoia de extravaganță într-o lume artistică tot mai ruptă de clasici.
Întrebarea fundamentală a răului: o analiză a modelului psihologic și filosofic
Răul – simbolizat de Caligula, sadicul și dictatorul lipsit de scrupule – este o temă de reflecție nu doar filosofică, dar și psihologică. Freud teoretizează instinctul de distrugere ca fiind o anomalie, o trăsătură ce devine patologică în cazul sadismului extrem. Întrebarea este dacă putem defini sadismul doar prin prisma instinctelor distructive sau dacă acesta necesită o analiză mai profundă, în cadrul drepturilor fundamentale ale omului.
Reluând întrebarea lui Platon: dacă există un Dumnezeu, cum putem explica existența unui Caligula? Această întrebare depășește granițele religiei și invadează domeniul psihologic, așa cum sugerează profesorul Lupu: omul nu poate găsi întotdeauna răspunsuri finale. În viziunea lui Auguste Comte, evoluția umanității a trecut prin trei faze distincte – de la politeism, la filosofie speculativă, până la positivism – fiecare încercând să explice realitatea în limitele cunoașterii timpului.
de Corina Gheorgheza
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE nr. 89, 12/2024 ▲▲▲
Concluzie: moștenirea Greciei și psihologia modernă
Moștenirea filosofiei grecești, păstrată prin Socrate, Platon și Aristotel, rămâne piatra de temelie a cunoașterii moderne. De la triada grecească raționalistă la începuturile Evului Mediu cu Plotin și Sfântul Augustin, și până la teoriile moderne, gândirea filosofică continuă să modeleze structura psihologiei și a percepțiilor asupra sinelui. Totalitarismul, sadismul, și întrebările despre natura umană rămân subiecte contemporane, dar cunoașterea se limitează la pozitivism.
Într-un final, filosofia și arta ne amintesc că, deși putem analiza și specula, nu putem găsi întotdeauna răspunsuri definitive la marile întrebări ale umanității – poate că tocmai aceasta este esența condiției umane.
Did you like it? DONATE, please!
PayPal
REVOLUT: @eugenematzota
Readings in English
 | The Vanishing Aromanian $9.95 to buy Other formats: Paperback |
 | NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE $9.95 to buy Other formats: Hardcover, Paperback |
 | Even You Are a Freemason? Kindle Edition $4.95 Other formats: Paperback |
 | THE THIRD KEY: The Story of a lost Realm $4.95 to buy Other formats: Paperback |
 | Theosophy, The Final Answer $4.95 to buy Other formats: Paperback |
 | NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE Paperback $19.95 |
De citit în limba română:
