SANCTUARUL METEORELOR, De Adina&Bogdan Baranovschi
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE ● 80 ● 4/2024 ▲▲▲
Îți place?
POȚI AJUTA?
VINO CU NOI!
Asociația ECOULTOUR – OAMENI, FAPTE, IDEI – RO46INGB0000999911598179, ING Bank, RO21BTRLRONCRT0287053901, Banca Transilvania
MONUMENTE CREȘTINE DIN EUROPA: SANCTUARUL METEORELOR
Adina&Bogdan Baranovschi
Veritabile „temple din nori” (deși sunt cocoțate pe niște monoliţi stâncoși la mică înălțime – între 400-600m), mănăstirile de la Meteora atrag puzderie de pelerini și simpli turiști fascinați de vârfurile sacre ce ţâşnesc spre cer.
Meteora e al doilea sit religios ca importanță din Grecia (după Muntele Athos), viaţa monahală existând aici cam de prin anul 1000, când sihaştrii şi-au găsit adăpost în peşterile săpate în stâncă. Primele comunităţi monastice datează din veacul al XIV-lea, odată cu înfiinţarea mănăstirii Marele Meteor. De atunci numărul acestora a tot sporit ajungându-se la 24, în sec. XV şi XVI. Azi, doar 6 mănăstiri mai funcţionează şi pot fi vizitate (Marele Meteor, Varlaam, Russanu, Sf. Ştefan, Sf. Treime, Sf. Nicolae Odihnitorul), iar una (Ypapanti) e aproape închisă publicului.
Mănăstirea Marele Meteor a fost ctitorită de Athanassios Meteoritis în 1388. Se compune din mai multe construcţii, pe lângă biserica propriu-zisă cu hramul Schimbarea la faţă, dintre acestea muzeul cu obiecte de cult fiind cel mai important, păstrând cărți sfinte și valoroase obiecte de cult.
Mănăstirea Varlaam a fost botezată după numele unui sihastru din sec. XIV, pustnicul înălţând acolo câteva chilii şi o bisericuţă refăcută în sec. XVI și având hramul Tuturor Sfinţilor.
Mănăstirea Russanu s-ar datora unui călugăr pe nume Russanos din sec. XIV, dar a suferit transformări în sec. XVI prin reconstruirea bisericii închinate Schimbării la faţă.
Mănăstirea Sf. Ştefan a fost ridicată la mijlocul sec. XVI pe locul unui alt aşezământ din veacul al XIV-lea și e vestită prin faptul că împăratul Andronicos Paleologos a dăruit aşezământului bani şi proprietăţi, denumindu-l „lăcaş regesc”. În sec. XVIII a fost înălţată biserica Sf. Haralambie. În micul muzeu din incintă se păstrează craniul Sf. Ştefan, icoane şi manuscrise rare, cruci de lemn, veşminte preoţeşti.
Mănăstirea Sf. Treime ar fi fost înălţată în 1438 de călugărul Dometios. La intrare, după ce urcăm 140 de trepte, se află bisericuţa închinată Sf. Ioan Botezătorul, săpată în stâncă. Aici pot fi admirate minunate fresce de secol XVIII.
Mănăstirea Sf. Nicolae Odihnitorul datează din sec. XIV şi e o minune rupestră: la subsol se află o bisericuţă închinată Sf. Anton, la primul etaj se află biserica principală împodobită cu fresce din sec. XVI, iar la etajul al doilea se găseşte bisericuţa Sf. Ioan Prodromu.