Tulburarea de Personalitate Narcisică în basme – ALTCULTURE MAGAZINE ● 73 ● 9/2023
De Corina Gheorgheza
Îți place? VINO CU NOI!
Asociația ECOULTOUR – OAMENI, FAPTE, IDEI – RO46INGB0000999911598179, ING Bank, RO21BTRLRONCRT0287053901, Banca Transilvania
Basmele, cu narațiunile lor atemporale și personajele arhetipale, oferă o imagine bogată atunci când dorim să explorăm diferitele aspecte ale psihologiei și comportamentului uman. O astfel de temă psihologică profund încorporată în aceste povești feerice este narcisismul – o preocupare excesivă pentru sine și un sentiment exacerbat de importanță personală.
Narcisismul, derivat din mitul lui Narcis, se referă la o trăsătură de personalitate caracterizată printr-o concentrare exagerată pe sine și o nevoie constantă de admirație.
Tulburarea de personalitate narcisică este o afecțiune în care oamenii au un simț crescut al propriei importanțe. Au nevoie și caută contant atenția și admirația celor din jur. Persoanele cu această tulburare pot să nu aibă capacitatea de a înțelege sau de a avea grijă de sentimentele celorlalți. Dar în spatele acestei măști de încredere extremă, ei nu sunt siguri de valoarea lor și pot declara război deschis față de persoanele care pot atenta la imaginea falsă pe care și-au construit-o.
Otto Kernberg, psihanalist și profesor de psihiatrie, binecunoscut pentru munca se de o viață în domeniul psihologiei abisale, și-a concentrat atenția spre tulburările de personalitate și în special spre tulburarea de personalitate narcisică. Conceptualizarea lui Kernberg a tulburării de personalitate narcisică este adânc înrădăcinată în înțelegerea relațiilor obiectuale și a auto-organizării. El a descris patologia narcisică drept o urmare a deficitelor de dezvoltare în relațiile cu obiecte timpurii, în special o lipsă de integrare a imaginii de sine și a celorlalți.
De Corina Gheorgheza
Kernberg a identificat patru caracteristici cheie ale tulburării de personalitate narcisistă:
1. Grandiozitate:
Un sentiment exagerat de importanță personală, superioritate și îndreptățire.
2. Lipsa de empatie:
Dificultatea de a înțelege sau de a recunoaște sentimentele și nevoile celorlalți.
3. Idealizarea și devalorizarea:
Tendința de a se vedea pe sine și pe alții în termeni extremi, idealizați sau ca fiind complet lipsiți de valoare.
4. Fragilitate defensivă:
Stimă de sine fragilă care duce la reacții intense la critică sau eșecul perceput.
De Corina Gheorgheza
Revenind la basme, tulburarea de personalitate narcisică este întâlnită în marea majoritate a miturilor și basmelor și identificarea acestei tulburări ne poate ajuta să observăm mai bine comportamentul celor din jurul nostru.
1. Regina cea Rea din „Albă ca Zăpada”
Una dintre cele mai iconice portretizări ale narcisismului din basme poate fi găsită în personajul reginei din „Albă ca Zăpada”. Mistuită de invidie și amenințată de frumusețea Albei ca Zăpada, tendințele narcisice ale reginei o conduc la săvârșirea unor fapte întunecate. Ea nu poate suporta gândul că cineva o depășește în frumusețe și este dispusă să facă rău unei fete nevinovate pentru a-și menține superioritatea percepută.
Căutarea necruțătoare a reginei de a fi „cea mai frumoasă din lume” este o demonstrație izbitoare a narcisismului patologic. Fixarea ei pe propriul aspect și eforturile pe care le face pentru a-l păstra indică trăsăturile narcisice.
2. Surorile vitrege ale Cenușăresei
În povestea „Cenușăreasa”, surorile vitrege simbolizează comportamentul narcisic. Obsesia lor de a obține atenția și favoarea prințului dezvăluie egocentrismul lor și lipsa de considerație față de Cenușăreasa. Ele caută câștigul personal și validare fără a ține cont de ceilalți, afișând un model narcisist clasic.
Aceste surori vitrege întruchipează dorința narcisistă de validare externă și dorința de a-i manipula și de a face rău altora pentru a-și atinge obiectivele.
De Corina Gheorgheza
3. Uriașul egoist din „Uriașul egoist” de Oscar Wilde
În acest basm mai puțin cunoscut al lui Oscar Wilde, personajul principal, uriașul egoist, prezintă trăsături narcisice pronunțate. Posesivitatea excesivă a uriașului asupra grădinii și refuzul de a o deschide copiilor demonstrează egocentrismul și incapacitatea lui de a empatiza cu nevoile și dorințele celorlalți. Se izolează de comunitate, punând pe primul loc propriile dorințe față de bunăstarea celorlalți.
Transformarea și răscumpărarea uriașului egoist de-a lungul poveștii oferă o urmă de speranță, evidențiind posibilitatea schimbării și creșterii la indivizii cu tendințe narcisiste.
În concluzie, narcisismul este o temă psihologică răspândită profund întipărită în țesătura basmelor. Prin personaje precum regina din „Albă ca Zăpada”, surorile vitrege ale Cenușăresei și uriașul egoist, aceste povești oferă o oglindă comportamentului uman, subliniind efectele dăunătoare ale iubirii de sine excesive și ale egoismului.
Explorând și analizând personajele narcisice din basme, putem obține o înțelegere mai profundă a acestor trăsături distructive și a impactului lor asupra relațiilor și societății. Recunoașterea și reflectarea asupra acestor trăsături poate servi drept un instrument valoros pentru creșterea personală și pentru promovarea unei lumi mai empatice și pline de compasiune.
Did you like it? DONATE THANK YOU!
De citit în limba română:
Readings in English
