ALTCULTURE MAGAZINE ||| 62 ||| 10/2022 ||| MARI ORAȘE MICI DIN EUROPA: Novi Sad
ECOULTOUR le mulțumește celor care sunt alături în lupta pentru educație și cultură!
MARI ORAȘE MICI DIN EUROPA: Novi Sad
Adina&Bogdan Baranovschi
Multă lume a vizitat marile capitale și orașe europene (Paris, Barcelona, Florența, Praga, Viena, Madrid, Amsterdam, Londra, Budapesta, Roma, Lisabona, Berlin, Geneva, Varșovia etc.), ticsite de felurite atracții – de la muzee renumite la monumente celebre, de la clădiri incredibile la minuni naturale și alte artefacte uluitoare.
Dar sunt și multe alte orașe de-a lungul și de-a latul Europei, mai mici, mai puțin cunoscute sau, dimpotrivă, frecventate de turiști, care nu beneficiază de notorietate, însă meritând a fi prezentate într-o serie derulată pe tot parcursul anului.
Episodul lunii octombrie e consacrat orașului Novi Sad, al doilea ca mărime din Serbia, după capitala Belgrad,desemnat anul acesta capitală culturală europeană, alături de alte 2 localități de pe continent (Esch-sur-Alzette din Luxembourg și Kaunas din Lituania).
Novi Sad
Amplasată pe malul Dunării, capitala provinciei autonome Vojvodina atrage turiști printr-un centru istoric relativ compact, cu străzi pietonale (Dunavska, Zmaj Jovina) mărginite de clădiri ca niște mici palate, majoritatea datând din sec. XIX-XX (Tanurdzićeva, Menratova, Vatikan, Klajnova) edificate în varii stiluri arhitectonice (baroc, neoclasic), și printr-o cetate aflată în localitatea suburbană Petrovaradin, inclusă în arealul urbei.
Cetatea Petrovaradin
Una dintre cele mai importante citadele nu numai din Serbia, ci chiar din Europa, se alătură altor fortărețe sârbe (Kalemegdan, Golubac, Smederevo), dar ocupă poate primul loc ca importanță, deoarece e leagănul dezvoltării unei așezări prospere, datând din străvechime, pe care coloniștii romani au edificat cetatea Cusum.
În timpul războiului turc din sec. XVII, armata austriacă a cucerit cetatea care, sub domnia împăratului Leopold I, avea să fie reconstruită din temelii după model vauban, de către mai mulți arhitecți și ingineri militari (Kaisersfeld, Wamberg, Marsigli) ce au înzestrat-o cu ziduri, porți de acces (Beograd, Ludwig von Baden) și alte elemente, dar și cu un impresionant sistem de galerii subterane dispuse pe vreo 16 km.
Petrovaradin e compusă pe două mari părți: cea de jos (Donji Grad), un veritabil cartier cu case și alte edificii grandioase, cum ar fi biserica Sf. Gheorghe, respectiv cea de sus (Gornji Grad), unite printr-o parte mediană alcătuită din câteva bastioane de apărare (Leopold, Inochentie, Iosif, Ludwig, Francisc și Maria Tereza).
În vastul perimetru se remarcă Turnul cu ceas (datând din sec. XVIII), Muzeul Municipal, Hotel Leopold, câteva galerii de artă, multe restaurante, terase, cafenele.
Centrul istoric
Este dominat de Piața Libertății (Trg Slobode), cunoscută de localnici drept Piața Svetozar Miletić (deoarece aici se află monumentul dedicat unui jurnalist și politician local, care a fost și primar al urbei), lucrare datorată sculptorului Ivan Meštrović. Aici atrag atenția Catedrala romano-catolică în stil neogotic Numele Mariei (datează din 1894, se datorează arhitectului György Molnár și măsoară 72 m, fiind cea mai înaltă din Vojvodina), Primăria neorenascentistă (edificată de arhitectul Emmerich Kitzweger la finele sec. XIX), Hotelul Voivodina (datând din 1854).
Alte atracții din zona centrală sunt reședința Palatulului Episcopului (Vladičanski Dvor), edificat în a doua jumătate a sec. XIX în stil sârbo-bizantin, Catedrala Sf. Gheorghe (în stil renascentist baroc), Parcul dunărean (Dunavski Park), amenajat în 1895, cu felurite specii de arbori și varii sculpturi (cea mai admirată e Nimfa lui Jorđe Jovanović și statuia poetului de Đura Jakšić).
Dintre instituțiile culturale, se remarcă Muzeul Vojvodinei (întemeiat în 1847 și cu sediul într-un palat de secol XIX), Muzeul Municipal (din cetatea Petrovaradin), Muzeul de Artă contemporană, Galeria Matica Srpska.
Orașul e cunoscut drept Atena Sârbească datorită faptului că, în sec. XIX-XX, a fost capitala culturii sârbești, cu tot felul de figuri proeminente de scriitori, artiști, juriști și de instituții culturale importante (Matica srpska). Azi, acest renume e datorat multietnicității, aici trăind sârbi, germani, unguri, croați, greci, armeni, evrei, români, țigani. În 2021, Novi Sad trebuia să fie capitală culturală europeană, alături de Timișoara, cu care e înfrățit, dar planul inițial s-a modificat, urbea sârbă căpătând titlul anul acesta, alături de alte două orașe europene.