ALTCULTURE MAGAZINE ||| 59 ||| 7/2022 ||| ALTERNATIVE MORALE POSTMODERNISTE
De Cornel Enache
ECOULTOUR le mulțumește celor care sunt alături în lupta pentru educație și cultură!
Consecințele criticii postmoderniste privind ambițiile și marile promisiuni ale ideologiei moderne, au fost analizate și asumate pragmatic de o mulțime de filozofi morali ai zilelor noastre.
Condiția umană postmodernă a apărut, în definitiv, odată cu risipirea temeliilor pe care se sprijinea etica modernă.
Lumea postmodernă este lumea în care fiecare bărbat sau femeie încearcă să supraviețuiască și să creeze sensuri pentru propria existență, sprijinindu-se exclusiv pe resursele personale.
Membrii societății trebuie să aleagă, fiecare, ce reguli de comportament să urmeze în situațiile particulare de viață:
- O primă întrebare ar fi, cum se poate judeca care dintre reguli sunt cele mai bune?
Cum ar fi mai bine, să urmăm obiceiurile grupului din care facem parte sau să aplicăm propriile noastre reguli și standarde? - Ar trebui să acceptăm periodic corecții în virtutea calităților umane sau să încercăm să fim noi înșine, naturali?
Întrebările de mai sus nasc o altă cascadă de interogații: - Dacă eu încerc să fiu corect, cum pot să decid nevoile etic-morale ale celui de lângă mine?
- Căutând să fiu uman, cum pot judeca interesul celuilalt?
- Dacă încerc să fiu eu însumi, cum pot decide la o adică cine sunt eu?
Zygmund Bauman, în lucrarea sa Etica postmodernă (Ed. Armacord – Timișoara, 2000) pe parcursul a șapte teme – capitol, revine cu obstinație asupra acestor întrebări, la care, din păcate, autorul nu reușește să răspundă convingător.
Autorul consideră că în lumea postmodernă în care am intrat, responsabilitatea de a încerca să răspunzi la aceste dileme aparține fiecăruia dintre noi.
Astfel „felul de a înțelege condiția eului moral, care este permisă de poziția avantajoasă a postmodernismului, nu va face viața morală mai ușoară. Cel mult se poate visa la o viață puțin mai morală.”
Bauman consideră în esență că:
- Oamenii sunt ambivalenți din punct de vedere moral. Comportamentul moral nu poate fi garantat prin acțiuni umane mai bine concepute dar nici prin motive ale acțiunii umane mai bine gândite;
- Fenomenele morale sunt în mod natural „neraționale”. Acestea nu sunt cadențate, repetitive, monotone sau previzibile într-un mod în care să ne permită aprecierea că acestea, sunt conduse de anumite reguli.
Această nouă interpretare este cu totul diferită de principiile eticii moderne. Acest fel de etică a fost gândit după modelul LEGII.
Legea, ca produs al gândirii umane, încearcă să definească acțiunile „potrivite” sau „nepotrivite” față de care noi trebuie să luăm atitudine. Legea acționează pe baza presupunerii că fiecare dintre noi vom alege calea bună în opoziție cu alte căi mai puțin bune, în așa fel încât să putem acționa rațional în toate situațiile, asta în condițiile în care actorii umani să fie ei înșiși raționali.
Bauman consideră că etica morală înțeleasă în acest mod mută fenomenele morale din zona autonomiei personale în cea a heteronomiei asistate de putere și lege:
- Moralitatea este incurabil aporetică, majoritatea opțiunilor morale fiind urmarea unor impulsuri contradictorii. Se consideră, că dacă am acționa exclusiv prin impulsuri morale, consecințele ar fi cu certitudine imorale, cu toate că o persoană responsabilă este considerată de multe ori ca fiind cu un pas înaintea celorlalți participanți la viața socială;
- Moralitatea nu poate fi universalizată. Eforturile de universalizare încearcă substituirea responsabilității eului moral, invalidarea sau chiar distrugerea acestuia, prin reguli etice și morale impuse dinafară.
Efectul universalizării moralității ar avea drept urmare reducerea la tăcere a impulsului moral și canalizarea morală către ținte sociale deja desemnate; - Din punctul de vedere al „ordinii raționale,” moralitatea trebuie să rămână irațională. Din perspectivă socială eul moral trebuie cultivat fără a i se da frâu liber, trebuie ajustat constant și păstrat în forma dorită, fără ca dezvoltarea acestuia să fie oprită sau vitalitatea sa secată. Controlul social al moralității este o operație complexă și delicată care generează și mai multă ambivalență;
- Răspunderea morală, ca primă realitate a eului, este mai degrabă un punct de plecare decât un produs al societății.
La întrebarea „Cum este posibilă moralitatea?”, eticii moderniști presupun că răspunderea morală este un mister, contrar rațiunii, iar eurile nu sunt morale în mod „normal”. Pentru a deveni morale eurile trebuie să renunțe la interesele de ordin personal. Situația de a fi mai mult pentru celălalt, mai degrabă de a fi pentru sine este contrară naturii, cele două modalități de a fi aflându-se în opoziție.
Cedarea de la acest principiu duce la trecerea de la eul moral la cel social, mai bine zis de la a fi pentru la a fi cu.
- Perspectiva postmodernă asupra fenomenelor morale nu pune în evidență relativismul moralității ci dimpotrivă dezvăluie relativitatea codurilor etice și a practicilor morale recomandate, prin limitele promovate pe cale politică a unor coduri care se pretind universale, dar și a limitării puterilor instituționale care afectează responsabilitatea morală.
Ceea ce este comun celor șapte teme enunțate este faptul că problemele morale nu pot fi „rezolvate” prin soluții sau chei obișnuite. Viața morală nu poate fi garantată de eforturile rațiunii de a calcula și legifera.
Moralitatea, după spusele lui Bauman, nu este singură în mâinile rațiunii.
Temele morale postmoderniste prezentate succint în această lucrare nu sunt postulate, ele sunt rezultatul analizelor critice ale idealurilor filozoice și sociale care au animat modernitatea.
Am zis!
Bibliografie
- Bauman, Z. – Etica postmodernă – 2000 – Timișoara – Ed. Armacord
- Bauman, Z. – Modernitatea lichidă – 2000 – București – Ed. Antet
- Codoban, P. – Postmodernismul o contrautopie – 1995 – Cluj Napoca – Ed. Dacia
- Harvey, D. – Condiția postmodernității – 1999 – Ed. Armacord – Timișoara
Îți place ce-am făcut până acum?
Ajută-ne să mergem mai departe, cu atât cât poți.
Leu cu leu s-a construit Ateneul.
Asociația ECOULTOUR – OAMENI, FAPTE, IDEI – RO46INGB0000999911598179, ING Bank, RO21BTRLRONCRT0287053901, Banca Transilvania
Did you like it? DONATE THANK YOU!
De citit în limba română:
Readings in English
