ALTCULTURE MAGAZINE ||| 58 ||| 6/2022 |||
Cum să facem numai bine?
De Eugen Matzota
ECOULTOUR le mulțumește celor care sunt alături în lupta pentru educație și cultură!
Cât de greu este să evităm răul?
Acest lucru ar trebui să fie simplu, aparent, știind că Dumnezeu este binele suprem. Prin urmare, a face lucruri bune înseamnă a-L imita. Sună simplu, dar e greu de pus în practică.
Suntem întotdeauna tentați să ne cerem scuze: Știi? La urma urmei, cine sunt eu? Doar un om, supus greșelii…
Forțele naturii acționează în mod egal și fără alegere asupra și în bine și în rău. Ploaia cade peste cel drept și cel nedrept.*
The Dialogues of G. de Purucker, Second Edition and Revised Edition, 1997, Theosophical University Press, p. 249
Datoria noastră actuală este să ne purificăm gândurile și sentimentele cu ajutorul voinței.
A scăpa de toate dorințele, mândria și ambiția este un proces lung care necesită sute și mii de reîncarnări.
Dragostea Creatorului pentru noi și legile sale perfecte ar permite doar ceea ce este util evoluției.
Suferința e de origine divină și indispensabilă evoluției noastre. Pentru că ne trezește și ne dă puterea de a relua calea spre perfecțiune, este benefică. Suferința poate înceta să mai fie dureroasă, transformându-se într-o sursă de forță interioară.
Răul nu este un lucru în sine, existent ca entitate, ca element cosmic, adică; iar binele nu este în niciun caz un lucru care există de la sine ca entitate sau ca element cosmic. **
** The Dialogues of G. de Purucker, Second Edition and Revised Edition, 1997, Theosophical University Press, p. 366
Îndeplinind cea mai mică obligație a noastră, vom ajunge treptat la cucerirea virtuților alese. Prin urmare, discernământul este extrem de important, fiind cel care ne arată cum să distingem între bine și rău. Problema este că, de obicei, ne raportăm la experiențele din trecut atunci când stabilim dacă ceva ar fi bun sau greșit.
Nu se poate spune că există ceva absolut bun sau absolut greșit în Universul manifestat.
Foarte bine se poate întâmpla că lucrul care mi-a fost bun ieri, azi să devină un lucru greșit.
Ce e bine pentru mine, poate fi greșit pentru altul!
Poligamia este rea pentru omul înțelept, acest lucru ar putea fi relativ clar pentru orice om echilibrat, fără pofte animalice exacerbate.
Poate fi aceeași poligamie un lucru bun pentru cei care, sub adăpostul monogamiei pe care o predică și o apără în public, nu fac altceva decât să ducă o viață dublă, plină de minciuni?
Sunt mulți care trăiesc o astfel de viață, justificați de ceea ce au făcut alții înaintea lor. Auzim adesea că acest lucru se întâmplă în jurul nostru și chiar unii laudă această atitudine ca mod de viață, pe care chiar ni-l și recomandă!
Orice rău există în ființe sau în mod agregat în Univers, există de la și din cauza utilizării și utilizării greșite a voințelor. Inteligențele și voințele aplicate greșit produc armonii care sunt imperfecțiuni și, prin urmare, rele.***
** The Dialogues of G. de Purucker, Second Edition and Revised Edition, 1997, Theosophical University Press, p. 366
În mod similar, inteligențele și voințele aplicate pe bună dreptate în conformitate cu curenții fundamentali de evoluție și operare ai Naturii sunt armonioși cu aceasta, iar această condiție este ceea ce oamenii numesc bine.
Acesta este aspectul activ al existenței binelui și răului și este aspectul pe care majoritatea ființelor umane par să-l aibă în minte atunci când apare așa-numita problemă a binelui și răului.
Nu este cu adevărat o problemă.
Atât binele cât și răul sunt relative, deoarece apar din entități în sine doar relativ evoluate în comparație cu entități mai mari și mai puține.
Putem defini, totuși, că orice acțiune care împiedică evoluția este rea și, la fel, orice acțiune care o ajută este bună.
Binele ne ajută să evoluăm spre Divinitate, în timp ce răul ne împiedică sau chiar ne oprește progresul pentru o vreme.
Fragment din ”ÎNTREABĂ, ȚI SE VA RĂSPUNDE!”