De Eugen Matzota
V-ați gândit vreodată cum ar fi fost ca Eminescu să fi scris Luceafărul, să zicem, pe pereții din WC-uri?
Nu se poate așa ceva, veți spune, și aici aveți mare dreptate. Căci nu prea găseai așa ceva pe vremea lui.
Chiar și Sissi avea o singură cameră gen baie în ditamai Castelul Schönbrunn!
Așa că nu avea de ales, drept care publica în ”Familia”, să zicem, care era o revistă de cultură cam așa cum sunt cele de azi. Mai nimic schimbat, de parcă timpul s-a oprit acum 150 de ani.
Pe vremea aceea, cei care se ocupau de asemenea reviste făceau tot ce puteau ca ele să arate cât mai bine, în semn de respect pentru cultură, în general, și pentru cei care publicau acolo. Dar o făceau la nivelul secolului al XIX-lea.
Acum, în secolul al XXI-lea, cu toate noile tehnologii, revistele arată cam la fel.
Mai mult decât atât, cei care le păstoresc, și nu am ales la întâmplare cuvântul care definește activitatea unui cioban, țin să demonstreze că știu foarte bine ce înseamnă acest cuvânt greu de scris: Kitsch.
Preocupați mai mult, probabil, de împărțirea corespunzătoare gradelor de rudenie a banilor primiți de pe la conducătorii urbei, alte rude sau cunoștințe, pare-se, lasă totul în seama unui ”băiat”. El este cel mai priceput din toată comunitatea, știe ce este un calculator, poate chiar computer, că sună mai bine, și, dacă stăpânește programe complexe, cum ar fi MS Word sau, culmea culmilor, CorelDraw, este un mic Leonardo da Vinci local.
Și, atunci, sub oblăduirea celui care numără banii, băiatul face și el ce poate, cât îl duce capul. Ce design, ce DTP, ce cultură grafică?
Nimeni nu-și depășește condiția de impostor într-ale culturii, în general, drept care rezultatul ar fi uimitor, dacă n-ar depăși doar cu puțin scrisul pe pereții unui WC, că, slavă Domnului, acum sunt destule!
De aceea, totul este simplu, conform tehnologiei de azi:
tragi apa și ai scăpat de c…ultură!
Am zis!
Mai mult… / More…
