ALTculture 1/2019 – Albastrul de tine, poate cea mai frumoasă carte de poezie
De Eugen Matzota
Un bărbat ca la carte ar trebui să fie cum îi este șablonul de pe la începutul lumii noastre:
să-i placă să vâneze, să stea, așa, fără a se gândi la nimic și cât mai mult, pe marginea bălții, la pescuit, desigur, să știe clar și exact istoria oricărui gol marcat în oricare dintre anii de când ține cu echipa sa, să lase totul deoparte spre a privi orice meci ce ține de bărbăție, cum ar fi cele de fotbal sau box și tot așa…
Am fost și eu bărbat adevărat, în acest sens, până pe la șapte-opt ani, apoi am constatat că viața ne e dată și pentru altceva. Timid, cu un început de smerenie, am început să scriu, dar nu înainte de a citi cam tot ce se putea citi, chiar și “Scânteia”!
Acum, după o îndelungată experiență întru smerenie și încercare de auto-culturalizare, ce le pare multora doar o pierdere de timp, am înțeles c-aș putea da lumii înapoi ceva din ceea ce am învățat, cam cum ar fi să fii mai deschis la suflet, de pildă, să devii mai curat și mai frumos…
Cartea aceasta, Albastrul de tine, care m-ar costa mult peste posibilitățile mele s-o tipăresc, fiind color, este o dovadă a faptului că am învățat că omul adevărat FACE lucruri frumoase pentru ceilalți, nu se întreabă dacă îi iese sau nu vreun ban din asta.
Pentru că nu mai există, cel puțin prin România, oameni care să înțeleagă ce înseamnă a fi Mecena, am hotărât să vă prezint câteva pagini din această carte, fără pretenția c-am scris ceva deosebit, ci doar c-am realizat un lucru frumos, spre încântarea celui care privește.
