Un oraș cu semnificație istorică aparte pentru noi, românii, dat fiind ca acum 100 de ani aici a avut loc Marea Unire, este și foarte ofertant sub aspect turistic – mai ales perimetrul Cetății Alba Carolina, înțesat de monumente de importanță națională.

O vizită în cetatea Alba Carolina este o incursiune în istoria noastră trecută și prezentă. Pe lângă impresionantul monument al Cetăţii Alba Carolina, Alba Iulia mai are un atu: a fost desemnată, în urmă cu câțiva ani, destinaţie europeană de excelenţă la nivelul „regenerării siturilor fizice”.

Felul cum au ştiut oficialităţile să modernizeze vechea fortificaţie şi s-o repună în valoare este exemplar.

Text: Adina Baranovschi

Foto: Bogdan Baranovschi

CETATEA ALBA CAROLINA

Cetatea Alba Carolina este o citadelă bastionară impresionantă de tip vauban (în formă de stea cu 7 colţuri, denumită aşa după inventatorul ei, marchizul Vauban, trăitor la curtea lui Ludovic al XIV-lea), datând din secolul al XVIII-lea (1715-1738), realizată de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, la iniţiativa împăratului austriac Carol al VI-lea. Patrimoniul monumentelor din incintă și, totodată, potențialul turistic al său sunt puse în valoare îndeosebi cu prilejul Zilelor Cetăţii Alba Carolina, când fortăreaţa devine un muzeu în aer liber şi un spaţiu cultural-artistic propice manifestărilor de tot felul, în care muzica, dansul, teatrul şi întrecerile medievale răsună pretutindeni. Atunci avem prilejul întâlnirii cu domniţe şi domni costumaţi cât mai colorat, cu spadasini, paladini şi alte bresle cavalereşti care-şi etalează măiestria în mânuirea armelor şi armurilor făcând tot felul de jonglerii.

CONSTRUCȚIILE DIN INCINTA CETĂȚII

Mai multe construcții se află în incinta sa, începând cu porțile de acces, continuând cu edificiile religioase emblematice ori cu altele importante și sfârșind cu instituțiile culturale, cu statui, monumente și, desigur, cu vestigiile castrului roman din urmă cu 2000 de ani, de pe vremea legiunii a XIII-a Gemina.

Porțile Cetății

Impunătoare, cele 7 porți de acces sunt elemente distincte în rândul monumentelor cetății. Deosebite sunt primele 4 porți.

Poarta I sau Poarta Carol de Jos are forma unui arc de trimf cu 3 intrări (una mare, centrală, și altele mai mici). Pe ambele fațade ale porții sunt basoreliefuri cu scene mitologice. În partea superioară, pe un piedestal, se află stema Austriei înfăţişând vulturul bicefal încadrată de statuile zeului Marte și zeiței Venus.

Poarta a II-a cu 3 intrări se află în proximitatea Obeliscului Horea, Cloșca și Crișan și se impune prin monumentalitate.

Poarta a III-a, denumită şi Poarta Carol de Sus sau Poarta Principală, este cea mai spectaculoasă, fiind un dublu arc de triumf împodobit cu elemente baroce. Deasupra ei tronează statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea. În soclul statuii împăratului austriac este amenajată celula unde se presupune că a fost întemnițat Horea, principalul conducător al răscoalei țărănești din 1784-1785. De sub arcadele porții pornesc gărzile ce mărșăluiesc prin cetate.

Poarta a IV-a e decorată în stil baroc, are o singură intrare semicirculară, de o parte și de alta aflându-se 2 camere de gardă, iar deasupra ei găsindu-se o clădire ce adăpostea altădată un corp de gardă.

Poarta a V-a este una secundară, nu e decorată cu elemente sculpturale, părând simplistă față de celelalte. Poarta a VI-a este compusă doar din doi stâlpi fără elemente decorative. Se mai numește Poarta Regelui deoarece pe aici au intrat regele Ferdinand și regina Maria, în 1922, cu ocazia încoronării lor.

Poarta a VII-a a fost descoperită recent, în urma lucrărilor de restaurare, și se remarcă prin forma de tunel boltit din cărămidă.

Catedrala Reîntregirii Neamului

Aniversarea Marii Uniri are în centru Catedrala Reîntregirii Neamului, acolo unde Ferdinand I şi Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari.

Edificiul datează din 1922, aparține arhitectului Victor Gh. Ştefănescu, este în stil neo-românesc, a fost pictat pe dinăuntru de Costin Petrescu și se remarcă printr-un turn-clopotniţă înalt de 58 m și prin galerii exterioare. Din 1998 este sediul Arhiepiscopiei de Alba Iulia.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail

Spre deosebire de Catedrala Reîntregirii care este de dată recentă, acest lăcaș este cu adevărat valoros prin vechime, datând din secolul al XIII-lea (1247-1291) şi fiind înălţat într-un stil îmbinând elementele romanice şi gotice, completat cu cele renascentiste şi baroce, în interior adăpostind mormintele lui Iancu de Hunedoara şi ale rudelor sale, precum şi ale altor figuri regale. În criptă se află înmormântat episcopul Áron Márton.

Palatul Princiar

Situat în spatele Catedralei Sf. Mihail, Palatul Princiar a fost ridicat în secolul al XVI-lea şi a servit ca reşedinţă a principilor transilvăneni, inclusiv a lui Mihai Viteazul care a ţinut aici două Diete. După 1700 clădirea a fost utilizată de habsburgi până la 1 Decembrie 1918, când a primit numele regelui Ferdinand I. Actualmente este o unitate militară dezafectată.

Palatul Episcopal

Datează din secolul al XIII-lea, iar din veacul al XVI-lea a devenit reşedinţă princiară. Actualmente este sediul administrativ al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia.

Clădirea Ierihon

Construită iniţial în 1756 ca Seminar Diecezan, Clădirea Ierihon a fost refăcută după ce a ars într-un incendiu, adăpostind în prezent Protopopiatul romano-catolic.

Muzeul Unirii şi Sala Unirii

Iniţial un edificiu destinat ofiţerilor garnizoanei cetăţii, cunoscut drept Clădirea Babilon, ridicat în 1853, Muzeul Unirii a căpătat destinaţia actuală în 1968, în sălile sale fiind expuse arme, tablouri, sculpturi, veşminte, documente ilustrând diverse perioade istorice. Peste drum se află impresionanta Sală a Unirii, iniţial Cazino militar înălţat la începutul secolului XX, unde s-a desfăşurat, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Naţională ce a proclamat unirea Transilvaniei cu România. În fața acestui reper se află Grupul Statuar al Corifeilor Unirii.

Biblioteca Batthyaneum

Biblioteca Batthyaneum, ce poartă numele fondatorului (Batthyány Ignác, episcop romano-catolic de Transilvania la sfârşitul secolului al XVIII-lea), datează din 1719, fiind la început biserică trinitariană, apoi spital militar, iar din 1792 bibliotecă, având un patrimoniu bogat cu peste 70.000 de manuscrise, documente și tiparituri, multe din ele valoroase, precum celebrul manuscris medieval din veacul al IX-lea, Codex Aureus, scris cu litere aurite.

Palatul Apor

Datează din secolul al XVII-lea şi se remarcă prin elemente arhitectonice aparţinând stilului Renaşterii târzii şi celui baroc. Din locuinţă nobiliară (a lui Ştefan Apor) a devenit reşedinţă a comandantului garnizoanei, în prezent fiind sediu al Universităţii „1 Decembrie 1918”.

Statuile și monumentele Cetății

Numeroase sunt statuile și monumentele cu care se mândrește Cetatea Alba Carolina, printre care se remarcă Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul (realizată de Oscar Han și amplasată în fața Palatului Princiar), Monumentul Losenau (având forma unui turnuleț neogotic ridicat în 1860 în memoria colonelului austriac Ludovic von Losenau), Monumentul Custozza (ridicat în 1906 în memoria ofițerilor și soldaților căzuți în lupta austriecilor cu italienii ), Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan de pe platoul din apropierea Porții a III-a (ridicat în 1937 în memoria conducătorilor răscoalei țărănești din 1784-1785).

ITINERARE TURISTICE

De Centenar, autoritățile au pus și mai bine în valoare itinerarele clasice (Traseul Porţilor, Traseul celor Trei Fortificaţii, Traseul Eroilor neamului românesc), alături de altele mai noi (Traseul sudic și Traseul nordic), amenajate în urma restaurării recente a cetății.

Traseul Porţilor ne duce la cele 7 intrări, dintre care primele patru (Porțile I,II, III și IV) sunt realmente maiestuoase și bogat decorate.

Traseul celor Trei Fortificaţii ne duce la Castrul Roman, la vestigiile cetății medievale și la fragmentele citadelei bastionare, fiind o incursiune în istoria îndelungată a locului. Vizitatorii pot face popas la Poarta Monetăriei, la Manutanță (transformată, în prezent, într-un hotel), pe platforma de artilerie (de unde se trag salvele de tun în fiecare sâmbătă, la ora 12, după defilarea gărzilor prin cetate), trec prin Caponieră (galeria acoperită din zidul ce separă bastioanele Eugeniu de Savoia și Sf. Ştefan) și ajung la Bastionul Sașilor

Traseul Eroilor neamului românesc ne duce la locurile de detenție și de supliciu ale liderilor răscoalei țărănești din 1784-1785: Celula lui Horea (aflată în soclul statuii ecvestre a împăratului Carol al VI-lea din Poarta a III-a), Temnița (aflată în bastionul Eugeniu de Savoia), Locul de supliciu (amenajat pe ravelinul Sf. Francisc de Paola).

ALTE OBIECTIVE DIN ALBA IULIA

În imediata apropiere a Cetății Alba Carolina, turiștii pot admira o biserică de lemn (construită în veacul al XVIII-lea într-un sat din Ardeal și strămutată în oraș în 1991), despre care se spune că ar fi fost prima mitropolie ortodoxă a Ardealului ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, precum și o fântână cinetică arteziană în Parcul Unirii de pe platoul Cetate, aflată la doi pași de Catedrala Reîntregirii, foarte spectaculoasă mai ales noaptea, când este iluminată feeric.

ALTculture 11/2018 – ALBA IULIA, CAPITALA MARII UNIRI