De Anda Matzota
Născută în 1930 în Franța, Niki de Saint Phalle a fost sculptor, artist vizual, pictor, grafician, dramaturg și regizor.
Pentru că tatăl ei era șeful unei societăți bancare din New Yorx, Niki se mută cu familia sa în America. Avea doar 12 ani când artista citește Poe, Shakespeare și tragediile grecești, apoi scrie primele poezii. Primul job a fost ca model pentru revistele Vogue și Elle Life, apoi, începe cariera artistică încurajată de pictorul Hugh Weiss.
Deși a fost mai întâi cântăreață, a lăsat educația muzicală și a început să picteze în 1952. În 1961 a fost membru al grupului des Nouveaux réalistes (Noul Realism) împreună cu Gérard Deschamps, César Mimmo Rotella Christo și Yves Klein.
Revine în Franța în 1954, iar din anul următor vizitează mari orașe europene, artista fiind adânc impresionată de creația monumentală a lui Antonio Gaudi, influențându-i soarta de artist în viitor. Anul 1956 îi este plin de evenimente artistice; are loc prima expoziție personală în Elveția, cunoaște îndeaproape creația marilor artiști moderni H. Matisse, P. Klee și P. Picasso și face cunoștință cu familia marelui sculptor francez modernist J. Tinguely. Artisat se căsătorește cu talentatul sculptor. Trăiesc și colaborează timp de 20 de ani până la moartea artistului în 1991.
Anul 1994 Niki pleacă definitiv în America și moare 11 ani mai târziu într-un spital din San Diego, răpusă de o boală gravă pulmonară provocată de praful de polyster de la prelucrarea figurilor sale monumentale.
Expoziția din Nisa este concepută special pentru spațiul Muzeului de fotografie Charles Nègre și identifică trei teme: Nisa, Moscova și Tokyo.
Performanțe artistice
Niki de Saint Phalle se remarcă prin căutarea de idei și invenții. La baza căutărilor artistice a stat starea psihică fragilă. Trăia un protest împotriva nebuniilor vieții personale, dar și social-politice. ”Tablourile împușcate” ale lui Niki arată clar revolta ei. După ce a prezentat arta împușcată, artista declară la Munhen, în cadrul unei expoziții personale ”din 1961 i-am ”împușcat” pe tata, pe toți bărbații: mici, mari, importanți și minusculi, pe fratele, pe mama…pe mine însămi. Împușcam căci aveam satisfacție. Mă amuza să urmăresc cum ”însângerează” și moare (se transformă) o lucrare. Era momentul adevăruliu meu scorpionic să contemplez, cum în impactul cu glontele, pe albul curat al panoului țâșnesc și se scurg culorile roșu, galben, albastru, negru. Tabloul plânge și devine mort.” După prezentarea bizarelor tablouri, Niki devine celebră.
Artista sculptează și abordează tema feminității întruchipată în ciclul Nanelor. Nanele sunt sculpturi ale figurilor feminine în diverse cicluri și culori. Nane alergând, sărind, sprijinite, cu capul în pământ sau sprijinite pe iarbă. Ele se evidențiază prin expresivitate și prin masivitatea formelor. Figuri enorme, înalte de 5-8 metri, vioaie și colorate împodopesc străzi, piețe și spații publice În Zurich, Hanovra și importante muzee europene. Artista exprimă astfel bucuria vieții prin mișcările și coloritul nanelor.
Colecția permanentă din Muzeul de artă modernă și contemporană din Nice
În toamna lui 2001, Niki de Saint Phalle face o donație de excepție Muzeului de artă modernă și contemporană de la Nice. 190 de piese ce includ 63 de picturi și sculpturi și 127 de lucrări pe suport de hârtie sunt donate Muzeului. Piesele de artă au fost prezentate în cadrul expoziției numită ”Retrospectiv Niki de Saint Phalle”.
Donația este completată prin achiziționarea de către orașul Nice pentru Muzeu de o sculptură monumentală în seria de mirese denumită ”Mireasa de sub copac”, operă creată de artistă în anul 1963. O cameră cu expoziția permanentă a artistei o găsim în Muzeu la etajul al doilea.
