De Eugen Matzota
Partea a treia
Scriitorul, la mâna editorului
Povestea aventurii mele cu unul dintre editorii români care profită de experienţa lor din vremea comuniştilor, de părul lor alb care-i face să pară distinşi, de modul onctuos de adresare, trebuie spusă, deoarece nu doresc nimănui să mai facă greşelile mele. Voi încerca să fiu cât se poate de scurt, să nu plictisesc.Dacă mie, care am ceva experienţă în media, din februarie 1990 încoace, mi se poate întâmpla aşa ceva, mi-e teamă că autorul aflat la început nu are mai deloc şanse în faţa unui asemenea editor.Ca şi în celebrul film Cacealmaua (The Sting, 1973), voi începe cu momeala.
Momeala
La început, autorul este convins că nu mai e nimeni ca el, că opera sa este ceva care va răsturna tot ce-a fost spus şi tipărit până acum, editorul fiind şi Domnia Sa copleşit de măreţia operei.
Ia să vedem:
«Mai am putin si termin lectura cartii dv care este deosebit de incitantanta. Zilele astea o sa va prezint concluziile lecturii integrale, impreuna cu cateva sugestii.
Inainte de a avea o discutie care, presupun, va fi de ordin pragmatic, va remit textul cu unele mici observatii mai mult de litera pentru ca lucrarea este , asa cum cred ca v-am spus, socanta prin sinceritatea si asezarea ei, un eseu al uni minti dechise, dar sentimentale, un „of teosofic”, completat cu o corecta informare istorica si care, sigur, merita sa vada lumina tiparului. »
Minunat, nu-i aşa?
Evident că şi eu am fost copleşit, ameţit, pregătit de partea a doua, care înseamnă acceptarea faptului că singurul editor din lume este chiar acela care te ameţeşte.
Ameţirea
Important, se pare, este ca autorul să fie dus până acolo unde nu mai poate da înapoi. Pentru asta, o problemă minoră cum ar fi aceea a semnării unui contract este aruncată mereu printre lucrurile ce vor fi, desigur, rezolvate, dar nu acum. Mereu apar, veţi vedea, probleme mult mai importante, cum ar fi nivelul de negru din griul folosit pe undeva prin carte.
În fine, eu am fost dus cu zăhărelul până părea că nu mai există drum înapoi. Degeaba am tot insistat, întâi delicat, apoi mai clar, să semnăm întâi un contract, apoi să purcedem la drum.
De fiecare dată, treaba asta nu era atât de importantă…
Lupta pentru semnarea contractului
A fost o luptă grea, pe care am început-o pe un ton delicat. Cum să pui o asemenea întrebare când acel om are treburi mai importante?
Iată fragmente de conversaţii pe email:
UN TON DELICAT
4 septembrie 2014
EU: Care sunt aranjamentele birocratice?
23 septembrie 2014
EU: In rest, astept propuneri constructive,
deoarece eu nu ma aflu in postura de a investi,
asa cum am facut-o pana acum.
23 septembrie 2014
EDITORUL: Revenind la etape, o sa va trimit un draft de contract (pentru cate exemplare?, plateste editorul totul?, cat revine autorului? durata contractului?, acestea sunt niste jaloane de reflectíe) dupa care treaba intra in linie dreapta.
8 octombrie 2014
EDITORUL […] va avea în max.2 săptamâni și Descrierea CIP a BN după care poate pleca la tipar, cu o apariție probabilă la sfârșitul lunii octombrie a.c.. Până atunci vom finaliza și contractul, cu voia lui Dumnezeu și a părților interesate.
După cum se vede, Dumnezeu are şi el locul lui în contractul acesta.
MAI INSISTENT
23 octombrie 2014
EU: Ne aflăm în plin proces de modificare.
Iată cartea cu griurile alese de mine.
Or fi bune?
Apropo, când semnăm contractul?
Mie-mi place ca lucrurile să fie oable…
24 octombrie 2014
EU: Dacă-mi trimiteţi contractul până la 11,
să zicem, îl pot imprima şi semna.
Astfel, progresăm, şi nu oricum.
24 octombrie 2014
EDITORUL:
Moncher,
N-am avut internet astazi, decat pe seara.E a doa oara cand mi se intâmpla de cand au luat nemtii Romtelecom-ul. Faxul e mort de o saptamana, s.a. Deci, n-am avut cum sa iau act de chestia cu contractul.Apropo, cat apăreciati ca trebuie sa va dau? De obicei contractele mele cu autorii sunt de 2o% din valoarea comerciala a editiei, mai putin TVA.Nici n-aveam timp sa-l fac pentru ca am tot fost pe drumuri. O sa vi-l trimit luni, dar astept un feedback.
TRASUL DE TIMP
27 octombrie 2014
EDITORUL:
Moncher,
Cer scuze pentru intarzierea contractului.Sunt in lucru cu o prefata.Sper s-o termin in seara asta
Apropo,corectura 8 este si cea finala?Pot s-o trimit la tipografie?
Din nou, apar alte probleme, mult mai importante…
27 octombrie 2014
EU: Da, e cea finală.
Cum facem cu contractul?
27 octombrie 2014
EDITORUL:
Aveti putintica rabdare stimabile.Vine si contractul.Bye,bye,
27 octombrie 2014
EDITORUL:
Apropo, pentru contract imi trebuie datele dv., CNP, CI, domiciliu.Maine aveti draftul,
30 octombrie 2014
EDITORUL: ”Buna dimineata.
Lucrarea ARMÂNI… are câteva mici probleme.
1. Pag 7 și 8 sunt albe. Așa trebuie să fie?
2. Pag de dreapta 127 și pag de dreapta 205 sunt albe. Așa trebuie să fie?
Moncher,
In tipografie nu se poate umbla pe lucrare intrucat asa este facut masterul.Vreti sa vedeti despre ce e vorba? Multam
Acum este introdusă celebra relaţie cu tipografia. Aici, pentru cei care nu ştiu cum e această relaţie neprietenoasă în multe cazuri, trebuie să ştie că aceia care sunt imcompetenţi, şi sunt o grămadă care se fac că ştiu DTP, vor pune probleme.
Dacă, de exemplu, vei trimite o copertă în format RGB, ca să încapă pe email, vor insista că trebuie neapărat CMYK. Un novice va muşca. Un adevărat profesionist va replica simplu că nu a făcut el conversia pentru că nu ştie cum ies plăcile la acea tipografie, drept care este normal să facă ei conversia. Trebuie să fii tare, însă, că gura prostului este mare…
Atenţie! În acest caz, vorbim de un fişier MS Word, care, Doamne, iartă-mă, este elementar, şi când spun elementar mă gândesc la primele clase. Persoana care lua bani ca să se facă şi ea acolo că lucrează, nu ştia să dea la imprimare şi paginile albe. Mi-am dat seama cu cine am de-a face, am încercat să nu mă enervez şi am produs emailul următor…
30 octombrie 2014
EU: La mine arata altfel.
Poate nu folosim acelasi program.
Eu folosesc un program extrem de rar, numit MS Word..
;o)
In fine, am sa trimit un PDF.
LOVITURA FINALĂ
3 noiembrie 2014
EDITORUL:
Moncher,
Cam asa ar arata contractul.Daca aveti observatii e bine sa le ziceti.Cartea va fi gata vineri, cred.
Hai, că nici nu-ţi mai vine a crede! După atâta timp, când deja a început tiparul…
Iată ce minunăţii sunt scrise în contract:
- Pentru cedarea dreptului de editare şi difuzare ce formează obiectul prezentului contract, EDITURA se obligă să plătească AUTORULUI o sumă negociată impozabilă reprezentând 20% din valoarea comercială a ediţiei fără TVA.
- Plata se va face în maximum o săptămână de la epuizarea tirajului. Tirajul se consideră epuizat când în stocurile editurii au mai rămas 10% din tiraj.
CONCLUZIA
Când aude autorul, săracul, că mai ia și niște bani, pe lângă glorie, nu mai vede că plata se face DOAR după epuizarea tirajului.
Evident că autorul nu are cum să ştie dacă s-a epuizat sau nu tirajul, ca să stea cu mâna-ntinsă la editor. Acesta din urmă poate oricând să spună că, vai, s-a vândut ceva dar nu tot, aşa că…
Nu mai spun că nu scrie un cuvânt în acest contract despre exemplarele de autor, nimic, nimic…
Concluzia şi sfatul meu pentru orice autor care poate să-şi difuzeze cumva cartea este să o editeze singur. Este mai simplu, mai sigur.
O soluţie ar fi