De Eugen MATZOTA
Pentru cei care nu mai ţin prea bine minte, una dintre primele declaraţii ale lui Traian Băsescu în 2004, din calitatea sa de preşedinte proaspăt ales, a fost cea privitoare la „axa Washington – Londra – Bucureşti”.
Aceasta ar fi trebuit să fie prioritatea politicii externe a României, fără ca una dintre aceste părţi să fie întrebată dacă vrea sau nu să facă parte din această axă.
Nici nu mai vorbim de faptul că această formulare nefericită ne duce aminte la Puterile Axei, cea condusă de Adolf Hitler…

Acum, după reacţiile stârnite în Europa, după comportamentul, să zicem aşa, mai puţin lipsit de politeţe al unor funcţionari europeni, la urma urmei, de orice rang ar fi ei, la vizita unui prim ministru al unei ţări ce pare a fi încă suverană şi independentă, apare şi poziţia americană. Care poziţie, surpriză pentru cei care nu urmăresc evoluţia reală a lucrurilor, este cu totul alta.

Articolul publicat de John Podesta, Matt Browne pe 24 iulie 2012 se intitulează foarte clar:  “The Current Political Crisis Is Not About a Return to Tyranny”, care ar suna în traducere cam aşa: “Criza politică actuală nu este despre întoarcerea la tiranie”, mai pe româneşte spus “Criza politică actuală nu înseamnă întoarcerea la tiranie”. 
Vezi (http://www.americanprogress.org/issues/2012/07/romanian_primeminist…)

De ce ar fi un asemenea articol mai deosebit decât altele? Pentru că, aşa cum spune şi Vocea Rusiei:
“În primul rând, spre deosebire de jurnaliştii europeni „finanţaţi” de structurile afiliate preşedintelui Băsescu (ICR şi altele), analiştii de la Centrul pentru Progresul American nu pot fi suspectaţi de acţiuni făcute pe cont propriu. Revista Time a scris la un moment dat că Centrul pentru Progresul American are cea mai mare influenţă asupra administraţiei de la Casa Albă, iar analiza este semnată de fostul şef al administraţiei preşedintelui Bill Clinton. Asemenea organizaţii şi asemenea persoane nu acţionează pe cont propriu şi în interes individual, ci doar în strictă conformitate cu „linia partidului”.  
Articolul publicat de cei de la Centrul pentru Progresul American începe foarte dur la adresa celor prea pripiţi în tratarea situaţiei din România: “Washington Post şi alţi comentatori internaţionali, printre care şi The Economist, s-au grăbit să-l condamne pe Primul Ministru al României, Victor Ponta, pentru criza politică actuală a ţării sale, care a dus la suspendarea Preşedintelui României, Traian Basescu. Dar aserţiunile potrivit cărora Primul Ministru Ponta ar fi subminat democraţia şi  ameninţat stabilitatea economică a ţării nu sunt pur şi simplu greşite, ele sunt de asemenea voit false. O analiză mai profundă a trecutului preşedintelui suspendat şi a acţiunilor lui recente, la fel ca şi hotărârile Curţii Constituţionale în această problemă, sugerează că primul ministru apără democraţia, nu o subminează.”
Chiar nici nu contează acum ce se va întâmpla la referendumul din 29 iulie. Acuzele ce-i sunt aduse lui Traian Băsescu în cadrul analizei Centrului pentru Progresul American: corupţie,  nerespectarea constituţiei şi alte acţiuni incompatibile cu statutul de preşedinte, sunt grave. Dar cea mai gravă este acuzaţia de colaborare cu Securitatea, care vine, totuşi, de la John D. Podestape, fostul şef al administraţiei Clinton şi apropiat al Preşedintelui Barack Obama:
„Traian Basescu, un fost căpitan maritim care a lucrat cu Securitatea (poliţia secretă) înainte de revoluţia din 1989.”

Pentru mulţi, întrebarea este acum: 
Mai este viaţă după Băsescu?

Eu înclin să cred că da.