 |
| Mâna lungă a lui George Soros, AKA György Schwartz, plasată deasupra României de azi. |
De Eugen Matzota
Pentru noi, românii, Soros este un nume cu o rezonanţă maghiară, drept care-l şi pronunţăm Soroş. Puţini s-au întrebat de ce. Şi mai puţini s-au străduit să afle că numele său adevărat este György Schwartz, George Soros fiind de fapt un evreu cu dublă cetăţenie, maghiară şi americană, sau invers, cum vreţi, născut la Budapesta în 1930.
De ce ne-ar interesa atât acest miliardar cu vederi de stânga, aşa cum susţin cei care n-au avut burse plătite de el prin fundaţiile sale? La urma urmei, omul are bani şi face ce vrea cu ei!
Aparent, aşa este. De fapt, el se joacă, aşa cum crede el că este mai bine sau mai rău, nu ştim, doar ştim că se joacă cu soarta a sute de milioane de oameni.
Soros, prin fundaţiile sale, s-a implicat în felul său în trecerea României, precum şi a altor ţări din estul Europei de la societatea socialistă la cea capitalistă.
Am folosit termenul potrivit, „socialistă”, deoarece nicăieri în lume nu cred c-a reuşit vreun nebun să instaureze comunismul. Nici nu cred că este posibil să faci acest lucru cu omul care este, prin natura sa, rău sau bun, dar devine oricum rău prin interacţiunea cu ceilalţi oameni.
În rândul ţărilor din Europa de Est, intră şi România. Ceea ce face Soros poate deveni un pericol pentru noi doar şi din simplul motiv că nu mai conducem noi, românii, România, ci nişte oameni ce-au fost cumpăraţi cumva de Soros.
Hai să vedem cum se poate face asta… Păi, prin bani. Banii sunt daţi unor oameni, sub formă de burse departe de ţară. Aici ai tot timpul din lume ca să le prezinţi alte idei decât cel învechite.
Hai să facem o listă scurtă de asemenea idei ce trebuie schimbate, dacă nu şterse din conştiinţa omului nou aflat într-o lume nouă, cu o nouă Ordine Mondială. Păi, aşa ar fi ideea de fi naţionalism, care devine chiar o idee de condamnat. Tot aici intră iubirea de Patrie, care devine desuetă într-o lume globalizată, unde trebuie să-ţi pese mai mult de alţii decât de ai tăi, o lume unde minorităţile să dicteze în faţa majorităţii. Pe lângă aceste elemente importante, trebuie distrusă legătura cu tradiţiile, cu învăţăturile ce mai ţin de morală, tot ce poate uni un popor în faţa tăvălugului globalizării care vrea să dispară identitatea naţională.
Cam aici ar intra elemente ce apar într-un decret[1]din 1968 unde găsim în Expunerea de motive acest text:
„Decretul alăturat prevede ca principală atribuţie a Consiliului Securităţii Statului aceea de a apăra securitatea statului, în scopul prevenirii, descoperirii şi lichidării oricăror acţiuni duşmănoase îndreptate împotriva orânduirii sociale şi de stat, contribuind prin aceasta la asigurarea muncii paşnice de construcţie socialistă a poporului român”.
Lăsând la o parte ideile legate de construcţia socialismului, vedem că Securitatea ar fi fost tocmai bună să acţioneze în acest caz, având în vedere faptul că influenţa lui Soros asupra României nu datează neapărat din 1990, ci mai dinainte. Ce-a făcut ea în mod exact vom afla peste vreo 25 de ani. Poate…
Unii civili, cum ar fi Herta Müller, care poate că ştie mai mult ca noi, susţine că „Die Securitate ist noch im Dienst[2]”, ceea ce pe româneşte ne-ar spune că Securitatea funcţionează încă. Păi, atunci să-şi facă treaba, nu-i aşa?
Vom încerca să desluşim câte ceva printre faptele pe care le avem la dispoziţie, prin numele şi faptele acestor nume de notorietate în societatea de după 1990.
Aceste speculaţii le vom lăsa pentru episodul doilea, însă…