De Eugen Matzota
 
La începutul lui februarie 2012, ziarul Adevărul, un ziar cu o mare tradiţie socialistă, publica un articol despre descoperirea unor zăcăminte de gaze naturale în Marea Neagră: Prima sondă săpată în perimetrul Neptun din Marea Neagră de către gigantul american ExxonMobil şi compania românească Petrom a indicat prezenţa unor zăcăminte de gaze naturale, potrivit unui comunicat comun al celor două companii.
Câteva săptămâni mai târziu, secretarul de stat Bogdan Aurescu saluta, la Viena, în discuţiile cu omologul austriac, anunţul OMV Petrom şi Exxon privind descoperirea unor importante zăcăminte de hidrocarburi în platoul continental al Mării Negre, menţionând că aceste resursele provin “inclusiv în zona obţinută de România în urma procesului de delimitare finalizat la 3 februarie 2009, la Haga”, potrivit Mediafax.  
Conform estimărilor preliminare făcute de OMV Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production România este vorba de 42-84 miliarde metri cubi. Asta ar sufient pentru ca să acopere consumul anual al României pe 3-6 ani.
În acelaşi timp, în Bulgaria vecină, alte companii străine, nu atât de româneşti cum e PETROM, cel popularizat în gazeta Adevărul, caută şi ele gaze naturale.

Azi, guvernul bulgar acordă companiei britanice Melrose Resources o concesiune de exragere a gazelor naturale în zona Kavarna Iztok, circa 3,97 kmp. Doar din exploatările pe care le face compania deja la Kaliakra şi Kavarna este acoperit consumul Bulgariei în proporţie de circa 15%.

Guvernul bulgar a mai acordat dreptul de prospectare şi exploatare în zona Khan Asparuh 1-21 companiei Total E&P Bulgaria B.V. pentru o perioadă de cinci ani. Este vorba de circa 15 000 km² din Marea Neagră în partea dinspre frontiera cu România. Pentru aceeaşi zonă a mai licitat şi compania britanică Melrose Resources Plc.
Faţă de cele 42-84 miliarde de metri cubi descoperite în România lângă acest bloc, se pare că aici se vor putea găsi circa 500 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Şi Exxon Mobil fusese în cărţi la începutul licitaţiei, dar se pare că a renunţat pentru a se concentra asupra resurselor din România.
Cum Rusia vinde circa 85% din gazele folosite de Bulgaria, aceste descoperiri pot duce la o uşurare a poverii economice.
Delyan Dobrev, ministrul energiei al Bulgariei, spune că o descoperire cum este cea din România ar acoperi consumul intern de gaze naturale pentru o perioadă de până la 20 de ani.
Bulgaria este, ca şi România, de altfel, vulnerabilă la preţurile impuse de monopolul european al Gazprom.
După cum spune Dobrev, preţul gazelor interne este cu circa 40% mai mic decât cel impus de Gazprom.
Diferenţa dintre cele două ţări este că noi, care am avut primele sonde din lume, ne aflăm acum la mâna unei companii româneşti cu sediul la Viena.
Că se cheamă OMV, că se cheamă PETROM, asta nici nu contează.
Ceea ce rămâne este să întrebăm ce facturi mai avem de plătit, uşor aplecaţi în faţă, ca o semi-colonie ce ne aflăm…

Că de vândut are cine să ne vândă…