De Mădălin Matica
Piatra filosofală
Gândirea esoterică europeană a fost prezervată timp de mii de ani atât prin scrierile filosofice cât, mai ales, prin păstrarea informațiilor, a spiritului și a modului de înțelegere, în cadrul ordinelor religioase sau frățiilor secrete. Din păcate, după sute de ani de rezistență, aceste arte ascunse par a dispărea din cauza superficialității membrilor acestor ordine. Totul pare a cădea în desuet și generațiile noastre pierd oportunitatea de a păstra aprinsă făclia cunoașterii esoterice.
Scuze pentru divagația inițială… despre secretul pietrei filosofale aș fi vrut să scriu.
Mirajul unei pietre care schimbă orice metal (în special plumbul) în aur pare să fi fascinat zeci de generații. Povestirile ne istorisesc despre crime, abandonuri sau vieți pierdute în urmărirea acestei incredibile pietre. Nici măcar în zilele noastre goana nu pare a se fi terminat.
Încetați. Înțelegeți parabola simplă a pietrei filosofale: transformarea nu este a pietrei, transformarea este a voastră. Prin procesele lungi de sublimare, fierbere, expunere la lumina lunii, meditație și incantații, care durează luni, ani de zile, ceea ce se modifică nu este piatra. Ești tu! Tu, cel care, în procesul de căutare a „aurului” te transformi dintr-un om obișnuit (plumbul toxic, greoi și comun) în aurul perfect. Mai mult de atât: nu numai ca tu te-ai transformat într-o piatră filosofală, ci ai căpătat puterea de a-ți transforma prietenii, cunoștințele și contemporanii în aur. Devii agentul schimbării, sublimării lor, învățătura ta putându-i transforma și pe ei în ființe evoluate spiritual, în viitori agenți ai schimbării.
Aidoma rugăciunii și postului, procesul de căutare a pietrei alchimice, are ca singur efect înălțarea ta. Cu siguranță cea mai valoroasă și importantă transformare. Cea care îți aduce bogăție (spirituală, dar și materială – a se vedea stoicismul), te face „stăpânul lumii” (căci singura posesiune și stăpânire de care ai nevoie este cea asupra propriei tale vieți) și te transformă în „magicianul suprem” (căci magia este cea care îți dă puterea să îți transformi prietenii și cunoștințele în ființe evoluate). Nu degeaba aceasta piatră este numită „piatra filosofală” în cadrul alchimiei.
Ați pierdut înțelegerea simplă a esoteriei, ați pierdut mesajul umanist al esoteriei urmărind aurul fizic. La capătul goanei voastre se află însă aurul proștilor, disperarea și nimicnicia.
Așa cum spuneam: nu vă cer să gândiți ca mine. Vă cer însă să gândiți. Să înțelegeți. Să opriți pervertirea mesajului milenar esoteric. Știința aceasta va rezista. Din păcate nu și voi, iar acțiunile voastre nu numai că vă condamnă la semidoctism dar pun pe un drum greșit tinerele calfe în căutarea adevărurilor pe care voi nu le dețineți. Ieșiți în lume și căutați-vă maestrul. Sau intrați într-o bibliotecă și găsiți-l acolo. Nu neapărat îl veți găsi într-un templu. Căutarea face parte din procesul de sublimare.
Falsa alegere
„Putină știință ne îndepărtează de Dumnezeu, mare parte de știință ne readuce la el.”
Louis Pasteur (da, acel Louis Pasteur care a inventat vaccinul).
Cu el ar fi fost de acord și :
– Gregor Mendel – cel care a fundamentat legile eredității. Călugăr austriac.
– Edouard Branly – cel care a inventat radioconductorul. Profesor Institutul Catolic Paris.
– Georges Lemaitre – astrofizician belgian (concepe teoria Big Bang). Canonic.
– Guglielmo Marconi (unde hertziene), Louis de Broglie (premiul Nobel pentru fizică), Jerome Lejeune (genetician)… toți preoți sau canonici. Ș.a.m.d
Undeva, de curând, atât știința laică cat și biserica au început să capete poziții agresiv divergente și să creeze o falsă dilemă : știință sau credință. Au creat poziții aparent ireconciliabile forțându-ne să ne îndepărtăm de adevăr : nu este absolut nici un antagonism. Nici o alegere clară. Nu există „sau” , „sau”. Există „și”. Există coerentă și complementaritate.
Nici măcar filosofia laică, modernă nu prosperă singură și asumând (aprioric) lipsa Zeului. Orgolii născătoare de divergente, depresii si uri nejustificate. Război fals intre știință / atei și credință / credincioși.
Nevoia de împăcare la nivel global. Nevoia de a recunoaște că și celălalt poate avea dreptate. Nevoia de a colabora și a înceta excluderea.
Divide et impera. Trist dicton al organizațiilor conducătoare.
Despre simboluri
„Să respectați deci, frații mei, momentul când spiritul din voi vrea să vorbească în simboluri; atunci se naște-n voi virtutea. ”
Nietzsche – Așa grăit-a Zarathustra (ed. Humanitas)
Gândirea sătulă de impotenta cuvintelor , de lipsa lor de sens și de utilizarea excesivă a acestora, găsește forma elevată a exprimării- simbolistica. Comunicare ascunsă, esoterică, adresată nu neapărat celor „inițiați” cat celor care au atins un grad de cultură minim necesar decriptării acestor gânduri. Ascunse în fata tuturor. Gândirea sublimată tace în simboluri. Gândirea sătulă să arunce perle porcilor care nu doresc să se înalțe în cunoaștere.