Aceasta este munca unui singur om.
Ajută-l! DONEAZĂ!
REVOLUT: @eugenematzota
de Corina Gheorgheza
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE ● 85 ● 9/2024 ▲▲▲
Cu mult timp înainte de anul 1933, exista o senzație persistentă că se întâmplă ceva rău, iar oamenii erau dornici să descopere sursa problemelor și să identifice pe cineva responsabil.” — Carl Jung, 1945, “După Catastrofă”.
Atunci când ne gândim la atrocitățile secolului XX, cum ar fi gulagul sovietic, lagărele de concentrare de la Auschwitz sau linșajele din America, observăm că deseori oameni obișnuiți, fără trăsături sociopate, au devenit capabili de acte de răutate extremă. Este o eroare să credem că doar sociopații au fost implicați; în schimb, acest comportament a derivat din tendințele umane de rasism, naționalism și violență. Diferența între trecut și prezent constă în ceea ce cultura acceptă și iluziile pe care le întreținem.
Legătura dintre comportamentele colective și crimele comise a fost clarificată de teoreticianul René Girard, care a descris tendința grupurilor de a se organiza în jurul unui „țap ispășitor” — un simbol pe care își proiectau defectele și îl pedepseau pentru a evita introspecția. Girard a remarcat că doar creștinismul respingea în mod explicit această practică prin figura lui Hristos, nevinovatul ucis de trib.
de Corina Gheorgheza
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE ● 85 ● 9/2024 ▲▲▲
Cu toate acestea, comportamentul tribal rămâne o problemă în întreaga lume, în special în fostele societăți creștine din Europa și America de Nord. Arderea pe rug și linșajele sunt exemple de ritualuri sociale bazate pe această idee de nevinovăție a țapului ispășitor.
În 1957, Carl Jung a publicat “Sinele nedescoperit”, unde a explorat alienarea individului modern și riscurile de dezastru moral și tehnologic care rezultă din această alienare. El a susținut că statul modern caută să fragmenteze și să izoleze indivizii, deoarece indivizi izolați sunt mai ușor de controlat de către stat sau corporații. În lumea modernă, entități precum Google, Amazon și Facebook îndeplinesc acest rol, creând un „Leviatan consumator”.
Tehnologia avansată a cerut individului să renunțe la multe dintre responsabilitățile sale în favoarea unor structuri impersonale, iar astfel de structuri pot exista doar prin limitarea libertăților individuale. Mussolini a afirmat că, pe măsură ce civilizația devine mai complexă, libertatea individului trebuie redusă, ceea ce reflectă modul în care totalitarismul câștigă teren în fața unei populații alienate.
Fascismul și alte mișcări autoritare promit o eliberare de izolare, dar fac acest lucru subjugând individul „Marelui Individ” sau liderului autoritar, fenomen observat în ascensiunea liderilor precum Hitler și Lenin. Jung a observat că, în lipsa unui scop personal, oamenii sunt vulnerabili la mișcările de masă care ridică statul și națiunea deasupra demnității umane. Jung l-a descris pe Hitler ca fiind „un fel de schelă de lemn acoperită cu o cârpă, un automat cu mască… Știi că nu vei putea niciodată să vorbești cu acel om; pentru că nu e nimeni acolo”. El l-a văzut pe Hitler doar ca pe proiecția cetățenilor germani, „inconștientul a șaptezeci și opt de milioane de germani”.
▲▲▲ ALTCULTURE MAGAZINE ● 84 ● 8/2024 ▲▲▲
Concluzia lui Jung este că pericolele globalizării și complexității tehnologice amenință psihicul uman, făcându-l susceptibil la ideologii extremiste care promit o falsă soluție la alienarea modernă.
În relațiile interpersonale, în special între diferitele tipuri psihologice, nevoia individului intuitiv de libertate și noutate se poate ciocni cu parteneri mai orientați spre senzație, care caută stabilitate și realitate concretă. Înțelegerea acestor dinamici este vitală pentru stimularea armoniei și a înțelegerii reciproce.
Explorarea intuiției de către Carl Jung dezvăluie rolul său esențial în psihologia umană, oferind o punte între tărâmurile conștientului și ale inconștientului. Făcând distincția între extroverții intuitivi și introverții intuitivi, Jung a oferit o înțelegere nuanțată a modului în care intuiția se manifestă și funcționează la diferiți indivizi. În ciuda provocărilor sale, intuiția rămâne o funcție puternică care îmbogățește experiența umană și ne adâncește înțelegerea psihicului. Perspectivele lui Jung asupra intuiției continuă să inspire și să informeze practica psihologică contemporană, subliniind relevanța de durată a lucrărilor sale în explorarea profunzimii minții umane.
Did you like it? DONATE, please!
PayPal
REVOLUT: @eugenematzota
Readings in English
 | The Vanishing Aromanian $9.95 to buy Other formats: Paperback |
 | NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE $9.95 to buy Other formats: Hardcover, Paperback |
 | Even You Are a Freemason? Kindle Edition $4.95 Other formats: Paperback |
 | THE THIRD KEY: The Story of a lost Realm $4.95 to buy Other formats: Paperback |
 | Theosophy, The Final Answer $4.95 to buy Other formats: Paperback |
 | NEW MILLENNIUM MASONIC ETIQUETTE Paperback $19.95 |
De citit în limba română:
