ALTCULTURE MAGAZINE ||| 61 ||| 9/2022 ||| Între cer și pământ
De adrian mihăilescu
ECOULTOUR le mulțumește tuturor celor care sunt alături în lupta pentru educație și cultură!
Trăim într-o mare iluzie, numită Maya, așa ne spun cei ce-au trecut Apa Morții cu mult înaintea noastră.
Nu ne înșelăm doar în ceea ce privește lumea în care ni se pare că trăim, dar, iată, din când în când, ne mai înșelăm și în privința celor pe care am crezut că-i cunoaștem bine, drept care le-am și pus o etichetă pe care scriem ce credem despre ei. Desigur, și ei fac la fel, căci oameni suntem, nu sfinți fără de păcat.
Dar să crezi că un om atât de serios și de bine ancorat în ceea ce numim realitate, așa cum este Adrian Mihăilescu, ar putea fi atins de virusul poeziei, ei, asta-i prea de tot!
Să mai și scrie excesiv de bine, ce mai, depășește limitele înțelegerii!
De ce-a simțit el nevoia să ne arate și fața B, nici asta nu mi-e dat a ști.
Ce știu este că-mi place ce scrie, drept care îi urez BUN VENIT în lumea din ce în ce mai mică a poeților!
Eugen Matzota
De Adrian Mihăilescu
Nu mai sunt borne la dus.
Strâmb de stai și privești,
Drept spre iad le găsești,
Și durere au pus,
Și au luat tot ce e sfânt.
Dinspre sus vin în jos,
Numai îngeri căzuți.
De prin jos către sus
Urcă sfinții cărunți,
Urcă triști și desculți,
Și lăsând pe pământ
Doar un loc de furat.
Sunt săracii ce pleacă
Spre un loc de uitat.
Nu sunt oameni normali
Acei ce par de conduc,
Sunt blestem și uitare,
Sunt din ouă de cuc,
Dezmembrează destin
Și îl vând ca pe vin,
Banii ii numără des, în delir androgin,
Se ucid între ei, ca viclenii șacali.
Între cer și pământ,
Oameni cu valoare ne mor.
Și bătrâni și copii,
Artiștii-s doar un decor,
Și toți merg spre nimic,
Storși în apă cu clor.
Tot trăind un trecut
Speră trist, viitor.
Au ajuns să trăiască,
Ca sălbaticii-n cort.
Doar la gură să-ndese,
Pentru propriul confort
Lasă în jur și decese.
Unii râd deșănțat
petrecând prin vreun han,
Cu o mână pe arginți,
Îndestulând disperat,
Inutil burdihan.
Între cer și pământ
E speranță și vânt,
Și o lipsă de plan.
Ești aspră-n gând iubita mea,
Că nu te înțelegi cu tine,
Nu pot să fiu altcineva,
Un fel ciudat îmi curge-n vine.
Te simt cum greu te războiești
Cu sentimente, că iți sunt străine,
Și eu rămân doar un ciudat
Că nu mă răsucesc în mine.
Nu pari că-ți pare foarte rău
Că nu nțelegi ce e mai bine,
Trăiești, dar rece ca un hău,
În care mă tragi și pe mine.
Nu pot să stau, tu nu visezi,
Pragmatică cum ești din fire.
Plec, nu mă zvârcolesc
Să supraviețuiesc în tine.
De Adrian Mihăilescu
Ploaia nevăzănd în întuneric,
Cade gravitațional plenar,
Nu simte trecerea-n brumar,
Metodic, ca focul mistuind un jar,
Ea se repetă în același fel,
Căzând ca așchii de oțel.
Și udă lacrimi, zâmbete, trăiri,
Indiferentă din înalturi,
Ea spală dor și amintiri,
Venind cu forță din bazalturi,
Punând peste decoruri, pături,
Pe-alocuri provocând trăiri.
Și ud zâmbesc sub vraja ta,
Neluându-te deloc în seamă,
Știu că ne mai întâlnim,
Tu aduci vești din cerul cel slăvim,
Așa că… spală, spală, spală.
O ploaie și-un decor de toamnă.
Și eu, mustind a amintiri,
Trăgând cu ochiul după-o doamnă…
Tu ai un suflet cu dulap.
Ascunzi acolo doar secvențe,
Și numai vechi trăiri încap,
De când purtai și alte fețe.
Acolo ai pus ursul de pluș,
Sau iepurele cu ochii din mărgele,
Acolo nu-i doar rumeguș,
Sunt colțuri de la mii de stele.
Acolo ai pus tu o fătucă,
Și în fătucă, este un copil,
Acolo-i secretul loc de ducă,
Când te ascunzi fără mobil.
Oricâtă forță îmi arăți femeie,
În gerul clipei de război,
În inimă tu porți o cheie,
Deschizi și fugi de amândoi.
Acolo-ți ții copilăria,
Numai ce-i bun, e adevărat,
Acolo doar iți lepezi temporar tăria.
Ți-ai construit în suflet un palat.
Ascunzi lipsite mângâieri,
Căldura celor ce s-au dus,
Acolo l-ai pus tu pe ieri,
Și lacrimi ce par că au apus.
De ești în scaunul din piele,
De ești cu pruncul atârnând,
Acolo printre joc de iele,
Se aude cântecu-ți, cântând.
Acolo fetele din viața Lumii
Ce dimineață redevin statui,
Se ascund gingașe ca o veste,
Când simt că sunt a nimănui.
Printre păpuși din amintire,
Stau fantomatice femei,
Sunt tot copile, se reîncarcă,
Să poată să trăiască printre ei.
De citit în limba română:
Readings in English
