Simbolismul numerelor în basme
De Corina Gheorgheza
ECOULTOUR le mulțumește tuturor celor care sunt alături în lupta pentru educație și cultură!
Jonathon Gottsthall a declarat în prefața cărții sale, „The Storytelling Animal” că, „cu zeci de mii de ani în urmă, când mintea umană era tânără și numărul nostru era puțin, ne spuneam unii altora povești… suntem ca specie, dependenți de poveste.”
Gottsthall consideră că rolurile basmului și structurile intrigii sunt conectate în creierul uman și reprezintă „dispozitivul înnăscut de povestire al naturii, care este specializat în simularea problemelor umane.” Tot el continuă prin a împărtăși credința sa că implicarea în povești este nișa noastră evolutivă și „cleiul vieții sociale umane.” Poveștile sunt profund încorporate în psihicul nostru; copiii sunt creaturi de poveste și aceste povești ocupă în mod înnăscut întreaga lor ființă.
Profesorul și savantul freudian, Bruno Bettelheim, consideră că a citi basme copiilor este de o importanță majoră și utilă, deoarece acestea stimulează imaginația și îi ajută pe copii să-și dezvolte intelectul. El continuă spunând că, pentru ca un copil să se înțeleagă pe sine, să învețe lecții morale și să facă față condițiilor societății, basmele sunt un instrument necesar în rafinarea inconștientului unui copil.
Basmul a captat atenția publicului de mii de ani. Inițial, ascultătorii s-au adunat în jurul naratorilor orali, hipnotizați de puterea energiei ritmice și a forței de modelare a poveștilor ce s-au petrecut atunci când odată era ca niciodată, iar simbolurile și magia făceau parte din viețile noastre de zi cu zi.
Ca dispozitive simbolice, vom întâlni des folosite în povestiri și basme o mulțime de numere. Nu numai că numerele ajută cititorul să-și amintească punctele cheie ale poveștii, dar numerele în sine au o semnificație simbolică specială.
Povestea „Albă ca Zăpada” este un exemplu excelent, pentru că este greu de ratat cât de des apar numerele trei și șapte când se citește povestea despre fecioara frumoasă și mărul otrăvitor.
Albă ca Zăpada are șapte ani când oglinda îi spune pentru prima dată reginei că nu mai este cea mai frumoasă din țară. Albă ca Zăpadă ajunge într-o casă și găsește șapte scaune mici, șapte farfurii cu mâncare și șapte paturi diferite pe care se întinde înainte să se simtă confortabil. Reginei îi iau trei vizite înainte ca Albă ca Zăpada să cadă în adormire și să nu fie salvată de pitici. De fiecare dată când regina călătorește în pădure pentru a o tenta pe Albă ca Zăpada, ea traversează șapte munți mici. De trei ori citim cum regina „a trecut cei șapte munți și a venit la casa celor șapte pitici și a bătut și a strigat: „Marfa bună de vândut”. La fel și atunci când cei șapte pitici își dau seama că Albă ca Zăpada nu poate fi salvată, ei „au așezat-o pe o lespede și toți șapte s-au așezat în jurul ei și au plâns și s-au plâns trei zile întregi.”
Există mai multe școli de gândire despre ceea ce reprezintă numerele șapte și trei. Jutta von Bucholtz conectează numărul șapte cu cele șapte zile ale săptămânii, cele șapte planete, cele șapte trepte ale perfecțiunii, ciclul complet al lunii și indică trecerea la un nou ciclu. Potrivit lui Stephen Olderr, autorul cărții „Symbolism: A Comprehensive Dictionary”, numărul trei are legături semnificative cu mișcarea înainte, dinamismul moral și spiritual, perfecțiunea, succesul, căsătoria și finalizarea unei faze de creștere.
În mod similar, Olderr vede numărul șapte ca exprimând perfecțiunea, transformarea și unificarea ordinii ierarhale. De asemenea, se știe că înseamnă a reprezenta fecioria, Marea Mamă, soarta și curajul.
În toate religiile, numărul șapte joacă un rol. În vremurile Babiloniene, există cele șapte turnuri cosmice și șapte ramuri ale vieții. În creștinism, cele șapte virtuți, șapte vicii, șapte păcate de moarte și cei șapte îngeri. Islamul are șapte ceruri, șapte climate și șapte profeți Privind la „Albă ca Zăpada” prin simbolismul numerelor trei și șapte, este logic că această poveste reprezintă un timp de tranziție pentru fecioara drăguță sau o trezire la maturitate.
Dacă privim „Albă ca Zăpada” ca pe o poveste de tranziție, este important să ne întrebăm de ce tranziția unei fete are loc numai atunci când apare elementul masculin. În „Albă ca Zăpada”, „Frumoasa adormită” și „Rapunzel” (precum și în alte povestiri), fata/fecioara, se maturizează doar atunci când a fost domesticită, îmblânzită și salvată de un aspect masculin.
Utilizarea acestor numere specifice include lecții prin care fetele/femeile trebuie să înțeleagă că la un nivel subtil, pentru a putea crește interior e nevoie ca toate elementele să se întrepătrundă. Pentru a ieși din complexul matern negativ, fata trebuie să își redobândească independența, să-și protejeze frumusețea și să îmbrățișeze viața cea nouă, altfel va rămâne veșnic o puella aeterna, captivă în vraja complexului negativ.
Basmele sunt lecții și hărți către interior, dar citite cu superficialitate pot deveni pericole de nebănuit în calea dezvoltării, caci e mult mai simplu să crezi că salvarea vine din exterior pe un cal alb, decât să conștientizezi ca ai tot ce îți trebuie în interior.
Vezi dincolo de poveste!
Îți place ce-am făcut până acum?
Ajută-ne să mergem mai departe,
cu atât cât poți.
Leu cu leu s-a construit Ateneul.
Asociația ECOULTOUR – OAMENI, FAPTE, IDEI
RO46INGB0000999911598179, ING Bank,
RO21BTRLRONCRT0287053901, Banca Transilvania
Did you like it?
DONATE
THANK YOU!
De citit în limba română:
Readings in English
