Solstițiul de Iarnă: Lumină din întuneric
De Gabriel Anghelescu
Solstițiul de Iarnă corespunde momentului în care poziția Soarelui pe cer este la cea mai mare distanță unghiulară negativă față de ecuatorul ceresc.
Acesta are loc, de regulă, în data de 21 sau 22 decembrie, marchează începutul iernii astronomice și totodată cea mai întunecată zi a anului.
Soarele pare că stă nemișcat în Tropicul Capricornului, apoi, își inversează direcția când atinge poziția cea mai sudică văzută de pe Pământ.
A doua zi după Solstițiul de Iarnă marchează începutul zilelor din ce în ce mai lungi, care duc la Solstițiul de Vară.
Sărbătorile Luminii, precum Crăciunul și Hanukkah au loc în această perioadă.
Soarele este „ucis” gradual de trei luni de toamnă și moare în momentul Solstițiului de Iarnă. Începând cu Echinocțiul de Toamnă, Soarele este atacat de Balanță, dar se recuperează și își continuă drumul până la sfârșitul constelației.
Apoi, este slăbit considerabil de veninul Scorpionului. Soarele pierde majoritatea puterii sale atunci când părăsește această constelație.
Al treilea atac vine de la Săgetător, a cărui săgeată se dovedește a fi fatală.
Când părăsește al treilea semn zodiacal de toamnă, moare timp de trei zile în zodia Capricornului.
Soarele începe să renască în data de 25 decembrie, crescând în fiecare zi, până când ajunge la Echinocțiul de Primăvară.
După Echinocțiul de Primăvară din zodia Berbecului, Soarele este considerat a fi înviat.
Zilele devin mai calde și mai lungi, iar pământul devine fertil.
În Francmasonerie, Soarele este un simbol semnificativ.
Sfinții Ioan Botezătorul și Ioan Evanghelistul, patronii Ordinului Francmasonic, sunt reprezentați prin două linii paralele care cuprind un cerc al cărui centru este marcat de un punct.
Punctul este simbolul Soarelui în Astrologie precum și cel al Aurului în Alchimie.
Sfinții Ioan sunt considerați adesea drept cele două Coloane ale Francmasoneriei.
Sfântul Ioan Botezătorul reprezintă Coloana care unește Lumea Subterană de Pământ.
Sfântul Ioan Evanghelistul reprezintă Coloana care unește Pământul cu Cerul, Sfântul Ioan Botezătorul fiind un complement al lucrării filosofice și esoterice a Sfântului Ioan Evanghelistul.
Este de ramarcat faptul că datele la care se sărbătoresc cei doi Sfinți Ioan în Creștinismul Catolic, Sfântul Ioan Evanghelistul, 27 decembrie și Sfântul Ioan Botezătorul, 24 iunie, coincid îndeaproape cu Solstițiul de Iarnă, respectiv Solstițiul de Vară.
Perioada de descreștere a luminii, de la Solstițiul de Vară până la Solstițiul de Iarnă, reprezintă coborârea spiritului în materie iar perioada de creștere a luminii, de la Solstițiul de Iarnă la Solstițiul de Vară, reprezintă eliberarea spiritului din materie și ascensiunea sa.