De Ion Bogdan Martin
Bărbatul, 40 de ani, plecat din România la o bursă în America
Femeia, aproximativ aceeași vârstă, și ea… pe acolo, cu treabă
De cele mai multe ori, teatrul bate filmul,
și asta, pentru că teatrul este viață!
Scena 1 (continuare)
Femeia, Bărbatul
Cei doi intră val-vârtej, femeia, trăgându-l după ea, închide ușa, o încuie, revine și îl ridică. Bărbatul are o mică geantă de umăr pe care o culege de pe jos.
(Continuare din numărul trecut)
BĂRBATUL: Un pistol.
FEMEIA: Nu aș fi pregetat să-l folosesc. Şase bobițe la patru băieței. Cu drag, de la mama!!! Aici, trebuie să ai așa ceva dacă vrei să supraviețuiești, ș-apoi, Amendamentul 2 din Constituția USA ne dă acest drept.
BĂRBATUL: Nu am folosit niciodată o armă! În fine, dacă ai o carte de vizită, să îți pot trimite un buchet de flori cu toată gratitudinea mea.
FEMEIA: Ce frumos! Doamne, cât de frumos! Şi cât de darnic!!! Ce înseamnă să fii educat, nu?! „Toată gratitudinea”! Gândesc că ai din belșug! Dar să mi-o dai pe toată! Nț! Un pic, un pic, trebuie să mai păstrezi și pentru tine.
BĂRBATUL: Modul tău ironic… Nu știu, cred că nu ești ceea ce vrei să pari. Parcă ai juca un rol.
FEMEIA: De unde știi că nu sunt actriță?!
BĂRBATUL: Nu, nu ești actriță, deși joci foarte bine. Am un soi de incertitudine, nu știu de unde să apuc capătul firului pentru a deșira ghemul personalității tale!
FEMEIA: Man, ești formidabil, pe cuvânt! Metafore, alea-alea… Cred că și domnișoara cântăreață, viitoarea ta soție, a căzut pe spate când, la prima întâlnire, i-ai luat mâna, cu delicatețe, cum altfel?, ai privit-o persuasiv în ochi și i-ai băgat texte din astea!
BĂRBATUL (ridicându-se): Încă o dată…
FEMEIA: Încă o dată, ce? Tu nu te uiți la ceas? Este aproape două noaptea! Nu mai ai cu ce să pleci la ora asta, iar dacă faci comandă la un taxi, în această zonă, nu vine nicio mașină. Anul acesta doi șoferi de taxi au fost tâlhăriți și uciși în cartierul nostru.
BĂRBATUL: Îngrozitor!
FEMEIA: Așa că stai jos! Îți mai pun un pahar de whiskey…
BĂRBATUL: Nu aș vrea să…
FEMEIA: Un oaspete nu este frumos să refuze, mai ales o femeie. Avem o noapte lungă în față.
BĂRBATUL: Bine, dar unul mic. Şi nici nu aș dori să profit de bunătatea ta! Am creat, fără voia mea, destul deranj. Poate că, la ora aceasta, dormeai.
FEMEIA: Poate! Poftim paharul! Să ciocnim! Bine, bine, să ciocnim, dar pentru ce?! Poate ai tu ceva ce ți-ai dori să ți se împlinească… Ceva legat de proiectul pentru care ești în America!
BĂRBATUL: Nu, nu aș putea vorbi despre asta, este ceva mai mult decât confidențial.
FEMEIA: Am înțeles. Atunci, să bem pentru că ești încă viu! Uite, am găsit motivul. Nu crezi că este unul bun?
BĂRBATUL: Iar stilul acesta al tău de a glumi… Da, un motiv mai bun ca acesta nici nu cred că există pe lume.
FEMEIA: „Cheers”! Ţii la viața ta, nu?
BĂRBATUL: Ce om nu o prețuiește?!
FEMEIA: Pe viața ta? Ești atât de important pentru umanitate?
BĂRBATUL: Nu, nu… Iar ai fost haioasă. Vorbeam despre viață la modul general.
FEMEIA: O să-ți amorțească mâinile pe geanta aia! Pune-o, Doamne iartă-mă, de-o parte că nu ți-o ia nimeni! Or este plină cu bani?! Câte milioane de dolari ai în ea?
BĂRBATUL: Bani nu am, dar pentru mine este foarte valoroasă.
FEMEIA: Am înțeles, chestia cu fetișul! Nu știu, am senzația că am vorbit prea mult, nu?
BĂRBATUL: Noi? Tu? Eu?
FEMEIA: Eu, eu. (Jucându-se cu pistolul.) Vezi pistolul acesta? Este al treilea pe care îl am. Sau al patrulea… În fine, penultimul era un Beretta, italian. Bună lucrătură, dar US ARMY a renunțat la ele și se va dota cu pistoale fabricate de producătorul germano-elevețian „Sig Sauer”, așa că și eu mi-am achiziționat unul. Al meu este un pistol comercial P 320, nu este la fel cu cele pe care le va avea armata, dar…
BĂRBATUL: Cunoștințe vaste în domeniu.
FEMEIA: Nu numai asta, dar mă iau și cu bărbații la întrecere. Am o frecvență de lovit în centrul țintei, de la o distanță de 200 de metri, de 99.99%.
BĂRBATUL: Oau! Felicitări!
FEMEIA: Mulțumesc!
BĂRBATUL: Eu nu cred că aș putea lovi un elefant nici de la zece metri!!!
FEMEIA: Dar poate că ai alte calități. Unele care ar putea fi ascunse chiar în geanta aceea, de pildă!
BĂRBATUL (amuzându-se): Mda, a fost bună și gluma asta!
FEMEIA: Mda, dar numai că eu nu am glumit! Dă-mi geanta, te rog! M-ai făcut tare curioasă.
BĂRBATUL: Asta nu se poate!
FEMEIA: Omule, tu nu realizezi în ce situație te afli?! Ești cu pieptul în dreptul țevii pistolului, iar eu de cealaltă parte, cu mâna pe trăgaci!!!
BĂRBATUL: Nu… Nu înțeleg de ce te-ar interesa așa de mult o geantă banală?!
FEMEIA: Poate că nu este chiar atât de banală dacă ții atât de mult la ea. Sunt și eu curioasă, ca orice femeie.
BĂRBATUL: Ai glumit destul, așa că…
FEMEIA: Drepți! (Bărbatul se execută.) Dă-mi geanta dacă nu vrei să trag!
BĂRBATUL: Nu ai ce face cu o geantă… Nu are nimic de preț în ea.
FEMEIA: Asta numai eu pot hotărî! Dă-mi geanta, altfel o iau cu forța! (Întinde pistolul spre tâmpla bărbatului, armează.) Dacă nu ești tâmpit și ții la viața ta… Şi povestea fu cam așa! De bună voie și cu pistolul la tâmplă, bărbatul îi dădu, cu plăcere (!), femeii geanta. (Femeia i-o trage din brațe.)
BĂRBATUL: Poftim, acum ai luat-o, de ce mai ții arma îndreptată spre mine?
FEMEIA: Face parte din protocol!!!
BĂRBATUL: Ce fel de protocol?!
FEMEIA (căutând în geantă): Să nu miști că trag! Unde este memory stick-ul?
BĂRBATUL: Ce memory…
FEMEIA: Hai, nu te preface că nu pricepi despre ce este vorba! De două luni te urmăresc, zi de zi, noroc că ai luat-o exact în zona unde aveam acest apartament conspirativ închiriat de agenție!!!
BĂRBATUL: Agenție?! Ce fel de…
FEMEIA: Omule, lucrezi la un proiect care ne interesează foarte mult, atât pot să-ți spun. Aha, uite, era într-un buzunăraș secret! Eu nu știu cum de ți-au permis să copiezi toate datele și să și ieși cu ele?
BĂRBATUL: Lucrez mult și de acasă. Dar de unde… De unde știi că am aceste date? Cine ești tu?
FEMEIA: Colegii mei, de pe clădirea de vizavi, te urmăreau prin binoclu, toate mișcările din laborator ți-au fost monitorizate. Ştiam minut de minut tot ce faci!
Stai jos!
Astăzi a fost o adevărată pleașcă, atunci când te-am văzut că te îndrepți spre strada mea! În spionaj trebuie să mai ai și noroc!
BĂRBATUL: Ce face? Spionaj…
FEMEIA: Spionaj industrial. E mai ieftin așa, decât să pregătim un om care oricum se naște la o sută de ani. America vă cheamă în programe, vă propune burse, iar guvernul meu profită de laxitatea și breșele sistemului american.
BĂRBATUL: Adică, nu ești americancă?
FEMEIA: Uite o concluzie deșteaptă!
BĂRBATUL: Şi povestea cu violul la 13 ani, cu vărul care a murit…
FEMEIA: Ţi-a plăcut ce imaginație am? Recunoaște, eram bună de scriitoare! Puteam lua și Nobel-ul pentru literatură!
BĂRBATUL: Oricum, stick-ul este parolat!
FEMEIA: Omule… Mă faci să râd! Avem cei mai buni hackeri din lume în serviciul nostru. Sunt agenți acoperiți. Ei distrug sisteme, intră în programele NATO, infectează și virusează bazele de date. Nimic nu le stă în cale.
BĂRBATUL: Accentul acesta…
FEMEIA: Mda, uneori mă mai scap… Așa este când vorbești șapte limbi și zece dialecte. Te mai încurci.
BĂRBATUL: Oau!
FEMEIA: Sunt colonel și am aici o rețea de aproape 50 de oameni! Americani și non americani.
BĂRBATUL: Dar nu este normal!
FEMEIA: Ce mai este normal pe lumea asta? Astăzi, lumea parcă a luat-o la goană într-o direcție în care nimeni nu știe unde se va ajunge!!!
BĂRBATUL: Vorbeai așa de frumos la început… Despre dragoste, despre viață…
FEMEIA: Imaginație, persuasiune, bagaj de cunoștințe bogat. Cum spuneam: multe lecturi! Ş-apoi, asta mi-e meseria. Trebuie să intru în mintea victimei, să o controlez, să o manipulez și să o dezarmez.
BĂRBATUL: În dimineața asta am să merg la poliție și am să spun tot!
FEMEIA (amuzându-se): Omule, am crezut că ești doar om de știință, dar tu ești un pic și după altă planetă! Nu realizezi în ce rahat ești! Iartă-mă că am coborât nivelul exprimării!
BĂRBATUL: Ştii ce nu înțeleg?! De ce nu mi-ai luat geanta de la început? De acolo, din gang.
FEMEIA: Erau câteva camere de supraveghere, nu le-ai văzut! Şi nu voiam să mă expun. Operația trebuia executată cu acuratețe. În liniște. Nu avem nevoie de martori și scandal! Suntem profesioniști, domnule. Ce naiba!
BĂRBATUL: Şi ce urmează acum?
FEMEIA: Mai facem dialog, să treacă vremea. Uite, am să-ți spun ceva care te va uimi. Părinții tăi sunt: Ana și Cornel, ai terminat Școala Generală nr 1, numită și „Alexandru Ioan Cuza”, din strada Racova, în apropiere de Piața Traian… În Vaslui.
BĂRBATUL: Mda… dar de unde…
FEMEIA: Liceul l-ai făcut la „Emil Racoviță” din strada Hușului numărul 48, iar facultatea… Aici ai fost tare, ai terminat două în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, una de biologie, iar cealaltă de Informatică. Tare, recunosc. Felicitări! Că uitasem.
Ah, la pantofi, ca să vezi cât suntem de informați, la dreptul porți 43, iar la stângul 42 și jumătate!!!
BĂRBATUL: Cum este posibil…
FEMEIA: Cu Anca ești prieten de patru ani și o lună!!!
BĂRBATUL: … „și o lună”!
FEMEIA: Anca, iubita ta, viitoarea ta soție… Acum șapte ani a făcut o operație la Viena… Ştiai?
BĂRBATUL: La Viena, nu, nu!
FEMEIA: O operație de…
BĂRBATUL: Deee…
FEMEIA: De schimbare de sex! Se numea Petrică, mai înainte…
BĂRBATUL: Petrică?! Petrică! Nu… Nu te cred!
FEMEIA (merge la geantă și scoate o fotografie): Uite-l! Îi recunoști zâmbetul? Anca-Petrică. Ta-na-naaa!…
BĂRBATUL (cu poza în mână): Anca mea… Ancuța! Cum este posibil?
FEMEIA: Uite c-a fost. Dar am auzit că are o voce superbă și mai știu că te iubește. Asta este cel mai important, nu?
BĂRBATUL: Anca… Şi… Şi acum?
FEMEIA: Acum? Acum, ca să-ți revii puțin, aș pune niște muzică… Sau mai bine nu, ți-am spus că și eu cânt… Ca să-ți aduc aminte de iubită… De Anca-Petrică!!! O să-ți cânt un cântec celebru din folclorul nostru. Un cântec pe care l-au cântat mari artiști ai lumii, cum ar fi: Louis Armstrong, Ivan Rebroff, Pavarotti, Sophie Milman… Da, da, lume bună!
Ia-mă în brațe, vreau să dansăm!
BĂRBATUL: Nuuu… Nu cred că am starea necesară să dansez!
FEMEIA (ia din geantă un amortizor pe care începe să-l înșurubeze pistolului): Ştii ce este acesta?
BĂRBATUL: Un… Cred că este…
FEMEIA: Exact! Iar ai avut intuiție (sic!). Un amortizor, baby. Pentru discreție.
BĂRBATUL: Adică…, Stai, tu vrei să…
FEMEIA: Să nu mă înțelegi greșit! Dansezi? Hai, cât te rog frumos! (Îl trage cu forța spre ea.)
BĂRBATUL: Eu… (Îl ia în brațe, încep să se miște.)
FEMEIA: Ssst!… Ascultă! În limba maternă! (Fredonează, melodia se aude și din off – pozitiv.)
Ochi chyornye, ochi strastnye
Ochi zhguchie i prekrasnye
Kak lyublyu ya vas, kak boyus’ ya vas
Znat’, uvidyel vas ya v nyedobryi chas
…
Se stinge lumina.
BĂRBATUL: Lumina!
FEMEIA: Niște haitieni fură curent și se mai face câte un scurtcircuit!!!
Lasă! Ascultă: Ochi chyorny, ochi strastnye…
Sună frumos, nu-i așa?
BĂRBATUL: Mda!…
(Imediat se aude o împușcătură înfundată.)
CORTINĂ MUZICALĂ
CORUL ARMATEI ROŞII: Ochi chyornye, zhguchye plamenny
I manyat oni v strany dal’niye
Gdye tsarit lyubov’, gdye tsarit pokoi
Gdye stradan’ya nyet, gdye vrazhdye zapryet
. . .
Îți place ce-am făcut până acum?
Ajută-ne să mergem mai departe,
cu atât cât poți.
Leu cu leu s-a construit Ateneul.
Asociația ECOULTOUR – OAMENI, FAPTE, IDEI
RO46INGB0000999911598179, ING Bank,
RO21BTRLRONCRT0287053901, Banca Transilvania
Did you like it?
DONATE
THANK YOU!
De citit în limba română:
Readings in English
