De Ion Bogdan Martin
COMEDIE ROMANTICĂ
Personajele:
- CICI – iubita lui George, 35 de ani, frumoasă, jovială, fană a exerciţiilor fizice şi a dietelor de slăbire… dirigintă de oficiu poştal
- GEORGE – 42 de ani, prezentabil, glumeţ, iubitor… agent imobiliar, „de altfel”
- VECINA – 47 de ani, roşcată cochetă, simpatică, şugubeaţă… lt. colonel de justiţie, în rezervă
- ADMINSTATORUL – 55 de ani…
Decor: sufragerie de bloc.
Scena 2
George, Administratorul.
Soneria de la intrare.
GEORGE: Da, da! Uite că s-a şi întors iubita mea. Acum. (Deschizând uşa.) Ah, domnul administrator… Stima!
ADMIN. (îmbrăcat în pijama cu dungi): Stima, da! (Merge direct în mijlocul camerei, căutând cu privirea.) Nu de aici curge!?
GEORGE: Ce să curgă, domnule administrator? Dacă nu vă supăraţi că vă întreb?
ADMIN: Nu mă supăr, deşi… Apă. S-a spart o ţeavă. Ţipă a lu’ Matei. I-a udat toate macrameurile, le-avea de când era fată mare.
GEORGE: Lăsaţi, că nici acu’ nu s-a schimbat prea tare. Tot…
ADMIN: Mănâncă multă pâine!
GEORGE: Mda, după cum vedeţi… Nu de la noi…
ADMIN: Nu, dar vedeţi, că dacă staţi mai mult de cinşpe zile tre’ să trec la socoteală. La întreţinere. Aşa, o leacă mai merge!
GEORGE: Doar o „leacă”. Ştiţi că nu stau mai mult de două-trei zile pe lună, doar când se face prea târziu…
ADMIN: Că sunt vechi, iar dacă sunt vechi…
GEORGE: Cine anume, domnule?!
ADMIN: Ţevile.
GEORGE: Ah! Se mai întâmplă să cedeze şi ele, un fapt recunoscut unanim…
ADMIN: Unanim. Asta este ideea!
GEORGE: Ideea e… că nu curge.
ADMIN: Mda! V-am salutat, mă duc să văd de unde.
GEORGE: Mereu la datorie.
ADMIN: Servesc patria, domnu’ George!
GEORGE: Dacă nu curge pică!
ADMIN: Numa’ o lecuţă şi tot ar fi bine.
GEORGE: Vă referiţi la apă?
ADMIN: Şi la apă. Să trăiţi!
GEORGE: Să trăim! (Administratorul iese.) Ăsta cred că voia oareşce, pentru că mai stau pe la iubita mea! Hm!… (Soneria.) Ce-o mai fi uitat?!
Scena 3
George, Vecina.
Soneria de la intrare
GEORGE: Da, domnu admini… (Falsă surprindere.) Aaa… sărut mâna, vecina! Doamna Mia, poftiţi, poftiţi!
VECINA (milităreşte): Doamna locotenent-colonel, te rog!
GEORGE: Pentru mine, sunteţi doamna Mia… Că… vorba-aia: unde merge mia… merge şi suta!!!
VECINA (cu jumătate de gură): O glumiţă… bună… spre bunicică!
GEORGE: Dar ce mai faceţi, doamnă?
VECINA: Ei! Ţaca-paca la Apaca şi de trei lei… dragavei!
GEORGE: Apaca?!
VECINA: Fostă mare fabrică de confecţii din Bucureşti… Peste 25.000 de femei.
GEORGE: Oho!
VECINA: Oho-ho!
GEORGE: Dragavei?
VECINA: Crestăţea…
GEORGE (nedumerit): Ă!?
VECINA: Hrenuţ…
GEORGE: Ce!?
VECINA: Măcrişu-calului…
GEORGE: Mmm…
VECINA: Limba-boului…
GEORGE (cu gura căscată): !?
VECINA: Planta aia ale cărei frunze alungite, fierte, le mănâncă oamenii primăvara…
GEORGE: Aaa… Rumex crispus!
VECINA: Aşa, ştevie, că nu-mi venea!!! Nu-mi venea. Dar Cerasela…
GEORGE: Cici, mai întârzie, se duce la sală… la antrenament… Dar ce culoare… frumoasă de păr aveţi!?! E aşaaa…
VECINA: Aşa! C-aşa se poartă. Mă bucur că-ţi place!
GEORGE (ironic): Muuult, mult de tot!
VECINA: M-a-nnebunit, fata asta, cu antrenamentele şi cu dietele ei de slăbire. Ia, s-o fi văzut eu în locul meu, acolo, printre deţinute… În nebunia aia! Vai de curul ei. Cum dracului să ţii cură cu 500 de femei pă cap?! Care de care mai dă belea! Armată, nene! De fapt, puşcărie!… (Răstit.) Drieeepţi! (George tresare speriat, se conformează.) Nu, nu mata! Ziceam şi eu aşa… Pe loc repaus!
GEORGE: Am înţeles! Dar luaţi loc, doamna Mia! Astăzi e la ofertă!
VECINA: Ţi-am zis şi de data trecută: poţi să-mi spui simplu: Mia! (Se aşază.)
GEORGE: Mi-a…r veni greu! Eu, în armată, am fost un simplu soldat.
VECINA: Ş-ăla neinstruit… Şi, zi, se mai vând casele? Că, ăştia, la televizor…
GEORGE: Aşa e! Că la noi în ţară, totul se întâmplă la televizor. Nu mai este ce-a fost… Se mişcă slab, avem noroc cu Programul „Prima Casă”, cu creditele ipotecare… Puţini mai au „cash-ul”.
VECINA: „Caşul”, frate. Aici e buba capitalismului ăstuia dă la noi! Cum s-a făcut „caşul”…
GEORGE: Caşul de la munte am înţeles că este cel mai bun… Flora spontană…
VECINA (inflamată): Ai spus Roşia Montană!?
GEORGE: Nu!
VECINA: E bine, că te băgam la recluziune. (Severă.) Doar cu apă şi opt ore pe vârfuri…
GEORGE (îngrijorat): Aoleu!
VECINA: Am glumit, doar sunt în rezervă… (Răstit.) Jar mâncai!
GEORGE (moale): Păi, dacă aţi fost la o închisoare de femei…
VECINA: Uite, la Penitenciarul Târgşor, din Prahova, pe lângă cele peste 500 de femei, mai aveam şi vreo 20 de bărbaţi în detenţie, la regim deschis, pentru muncile grele…
GEORGE: Sex, ce dracului să…
VECINA: Că la sex, numai voi o-ţi duce greul?! Ce, noi nu prefacem?! Aoleuuu!… Oftăm ca toate panaramele, doar-doar să vă stârnim. Iar voi? Talanga-balanga… Dar nu d-asta venisem eu…
GEORGE: Acum, dacă tot am deschis discuţia… (Condescendent.) Dumneavoastră, vorba-aceea, o doamnă cu experienţă în domeniu, o doamnă cu…
VECINA: Mie-mi spui?! Şi ce-ai vrea să mai ştii?
GEORGE: Aş dori să-mi spuneţi, dar nu aş vrea să vă faceţi o impresie greşită despre mine….
VECINA: Da’ zi odată!… Că mă trec toate alea! Deşi nu par, eu, de felul meu, mă emoţionez profund… (Scoate sânii în faţă, cu emfază.) Adânc!
GEORGE (oftează): E bine! Doream să vă întreb…
VECINA (zâmbet larg): Aşaaa…
GEORGE: Să vă întreb, dacă ştiţi, când va cădea Paştele în anul 2020?
VECINA (dezamăgită): Nu, că eşti tembel! Cel mai mare din parcare! Iar eu… şi mai proastă, că te-am ascultat. Normal că trebuia să spui o idioţenie… Şi eu care credeam că, în sfârşit, eşti chitit să-mi faci un compliment… O laudă… O măgulire… O stimă… O aia!?
GEORGE: Oaia?! Păi, după Pesta porcină acum dăm şi-n ovine?!
VECINA: Gata cu glumiţele! A mai fost şi Boala vacii nebune!!!
GEORGE: Legat de asta, voiam să spun că sunteţi o doamnă foarte bine… Şarmantă…
VECINA: Da’ spune odată, dă-mă dracului!
GEORGE: Dar nu-mi permit!
VECINA: Să ce?
GEORGE: Să vă dau dracului.
VECINA: Atât ţi-ar trebui… 19 aprilie.
GEORGE (siderat): Ce… 19 aprilie?!
VECINA: Paştele, în 2020… Nu asta ai întrebat?! Sau era la mişto?
GEORGE: Oau, dar cum aţi calculat aşa repede!? Pe bune?
VECINA: Pe bune, poţi să verifici! E foarte uşor: am înmulţit toţi anii bisecţi din ultimii 2018 cu viteza mişcării de rotaţie a lunii în jurul pământului, am împărţit la 150, diametrul bustului Pamelei Anderson, după care am extras radicalul din totalul distanţei, dus-întors, dintre lună şi pământ, ridicat la puterea a cincea, iar suma obţinută am transformat-o într-o mulţime vidă din care, prin aplicarea principiului includerii şi excluderii, pot spune că A este inclusă strict în B, T fiind o mulţime oarecare… Una banală chiar… Şi mi-a dat… 19 aprilie. QED. Nimic mai simplu!!!
GEORGE: QED!? (Suspicios.) Haideţi, doamnă!… Asta-i cea mai tare gogoaşă pe care… (Se ridică.)
VECINA: Păi, ce credeai, domnu’ George, că numai dumneata oi fi vreun şmecher, p-aci prin oraş? Aoleu, câţi d-ăştia am fumat io!… Pe unii i-am mai şi altoit.
GEORGE: Noroc că acum sunteţi în rezervă.
VECINA: În rezervă, în rezervă, dar mă mănâncă palma câteodatăăă… Glumesc! Chiar sunt o femeie de lume, dar spun omului în faţă. Sunt o doamnă atunci când trebuie. Altfel, merg direct la ţintă…
GEORGE: Păi, vă pregăteaţi la poligon, făceaţi trageri la ţintă…
VECINA: Da’ ce, eu mai ştiu?! La petreceri mă chercheleam şi nu mai ţineam minte… Heee… Alea trageri (!), vericule…
GEORGE: Ai, nu spuneţi!
VECINA: Ţeapă! Belisei ochii cât cepele olandeze… Alea de n-au niciun gust! Domnule, eu nu m-ating de băutură… decât un pic aşa, poate o şampanie, un lichioraş bun… un vermut, o pălincuţă, mai merge şi câte-o vodculiţă, de amorul artei, înţelegi? Dar nu mai mult de un litru… Hai două!!!
GEORGE: Cu măsură, aşa este bine!
VECINA: În altă ordine de idei… voiam să spun, că tot nu-i Cici p-aici, că îmi eşti foarte simpatic. Foaaarte! Stop şi bref! (Îl măsoară din cap până-n tălpi.) Ia… ia fă câţiva paşi! (George face doi-trei paşi. Vecina clatină din cap).
VECINA: Ai pantofi cu push-up, ce te hâţâni aşa!?
GEORGE: Am o bătătură…
VECINA: Sper să nu fie între cele două degete mari de la picioare!!! Că mă uit la dumneata… Ştii cum se numeşte un bărbat frumos, inteligent şi sensibil?
GEORGE (entuziasmat): ?!
VECINA: Zvon. Un simplu zvon. Însă dumneata… dar asta nu înseamnă…
GEORGE: Acum… tot glumiţi sau…
VECINA: Glumesc când spun că „asta nu înseamnă”, da!
GEORGE (pierdut): Sunt bulversat. Nu înţeleg nimic. Orîîî…
VECINA: Of, femeile astea! N-a înţeles el Einstein, chiar dacă, vara, purta sandale de damă… Şi fără toc.
GEORGE: !?
VECINA: În fond, între noi doi sunt doar cinci ani diferenţă… În favoarea mea, desigur. Eu mai matură şi singură, dumneata mai… agent imobiliar, de altfel.
GEORGE: De altfel!? Şi… care-i legătura?! Nuuu…
VECINA: Am putea să ne asociem…. săăă… Ştii dumneata!. Nu mai bine eşti asociat decât angajat? Veniturile dumitale pot creşte în progresie geometrică…
GEORGE: Nu le am cu geometria…
VECINA: Eu, chiar dacă sunt foarte tânără şi sexi pensionară, am strâns ceva până acum… Ce-am mai luat după urma divorţului, prime, diurne, salariile compensatorii… Plus că am avut o deţinută din Constanţa… o machedoancă… Dar nu ştiu de ce îţi spun, dumitale, toate astea?!
GEORGE: Acum, dacă tot…
VECINA: Exact! O deţinută care era des maltratată de către colegele de cameră, mi s-a făcut milă de ea, am transferat-o în altă cameră, am aranjat să iasă la muncă, în regim deschis… Am scăpat-o de nebunele alea… Deranjase „studentele” că doamna era titrată pe bune, MBA la London…
GEORGE: Londra!
VECINA: Aşa, că nu-mi venea! Lovise un pieton pe trecerea de pietoni…
GEORGE: Îl…
VECINA: Omletă!
GEORGE: Sau clătită!
VECINA: Mă rog!
GEORGE: Nu-mi place omleta!
VECINA: Nu-i pui ouă…
GEORGE: ?!
VECINA: Reiau: doamna, neatentă, vorbea la mobil…
GEORGE: Aşa…
VECINA: Cinci ore a durat operaţia de extirpare a telefonului din stomacul agentului de circulaţie…
GEORGE (uluit): Ceee? Cum… naiba!? Păi, dacă a dat peste un pieton… care…
VECINA: Agentul tocmai îl amenda pe pieton pentru că nu-şi pusese centura de siguranţă…
GEORGE: Deci, ca să înţeleg, pietonul… Păi, cum să poarte pietonul centură de siguran…
VECINA: …’Ţă! La început n-a fost aşa, el a devenit pieton în momentul în care agentul de circulaţie a intrat cu motocicleta în maşina lui, iar şoferul a fost proiectat exact pe trecerea de pietoni, de unde…
GEORGE: Ce tâmpenie! Ş-atunci poliţaiul… şi doamna… Eee… E mult prea complicat.
VECINA: Viaţa judiciară în România este complexă, dragul meu! N-ai văzut cum schimbă ăştia legile?! Ei, după ispăşirea pedepsei, la vreo două luni, mă trezesc că sunt chemată la postul de control de la poartă. Acolo…
GEORGE: Doamna cu MBA-ul de la London… Că nu vă venea!
VECINA: Exact! Eşti ager. Eşti dă belea, să dau în dârdâială! Ai fi un bun asociat… Aşa! Doamna venise cu un cadou pentru mine, ce crezi?!…
GEORGE: Să dau în… dârdâiala aia dacă ştiu ce să cred?! Probabil că era Crăciunul şi…
VECINA: Mata, crezi ce vrei, dar era Revelionul!!! Aia mă-ntreabă ce mai fac, ce mai… Eu: ţaca-paca la Apaca şi de trei lei…
GEORGE: …Dragavei! Cred că dac-o mai ducem mult aşa nu mai pupăm noi shengen-u’ ăla.
VECINA (gest de lehamite): În fine… Fosta deţinută cu un colet mare în mâini.
GEORGE (ironic): Nu spuneţi!
VECINA: Ba, spun! Domnu’ George, recunoştinţă, recunoştinţă, dar nici chiar aşa! Era un ditamai tabloul! Pictura unui maestru celebru…
GEORGE: Shakespeare, Beethoven…
VECINA: Mă iei de fraieră?! Am, cumva, gumă de mestecat în păr?! Chirnoagă, vericule… Marcel Raymond Chirnoagă… Ai auzit despre el?! (Dezamăgită.) Pfaaa… Mie-mi place arta! Şi chiar mă pricep. Maestrul a spus odată că „Dacă Grigorescu este în arta românească tatăl boilor (îl fixează cu privirea), eu, în schimb, sunt tatăl cailor”…
GEORGE: Tatăl armăsar…
VECINA (îl priveşte chiorâş): Mda! Era o pictură cu cai. Generic… poate o fi fost şi vreun armăsar printre, mai ştii?! Ca s-o scurtez, am vândut-o cu 10.000 de euro…
GEORGE: Acum, glumiţi sau…
VECINA: Cu armăsarul sau… Ai, domnule, în afaceri nu se glumeşte. Dumneata… armăsa… asta!, voiam să spun: cu… experienţa, eu cu pilele şi cu banii. Ce zici? Fifty-fifty… (Se aude uşa.)