De Eugen MATZOTA
Dezvoltarea științei și a tehnologiei și mai ales apariția tehnicii de calcul, a tehnologiei informației și comunicațiilor, a Inteligenței Artificiale, a permis elaborarea de noi materiale, de noi tehnologii, de noi produse, din ce în ce mai complexe, multifuncționale.
Volatilitatea pe piață a produselor și a tehnologiilor a crescut exponențial, punând presiune din ce în ce mai mare asupra resursei umane, atât la nivel de execuție, cât și la nivel de decizie. Presiunea unei concurențe acerbe pe o piață globală și schimbările dese și majore ale cunoștințelor necesare îndeplinirii unei sarcini a determinat apariția unor boli specifice stresului (depresie, boli cardiovasculare).
Este evident că această criză multidimensională este rezultatul unui stil de viață bazat pe o viziune fragmentară a Naturii, pe o atitudine iresponsabilă a unei societăți de consum condusă după criteriile Cantitate, Eficiență, Profit. Analfabetismul funcțional, analfabetismul cultural, au devenit endemice și, astfel, societatea a ajuns reactivă în fața unor soluții evidente de ieșire din criză, dar care impun o schimbare de mentalitate, o schimbare a atitudinii fiecăruia față de Natură, Semeni, Planetă ca entitate vie (modelul GAIA).
Eradicarea analfabetismului funcțional devine o misiune sinonimă cu salvarea de la extincție a speciei umane. Mutarea accentului de la a învăța doar atât cât să utilizăm Natura către a co-evolua cu Natura înțelegându-i procesele și fenomenele ce asigură sustenabilitatea, devine o misiune pe care societatea civilă trebuie să și-o asume.
Ar fi de dorit să încetăm să mai gândim OMUL ca RESURSĂ; să încetăm a gândi fragmentar, pe discipline, utilizând noțiuni ce nu permit identificarea adevăratelor cauze ale crizei globale. Să învățăm să ÎNŢELEGEM că lucrurile sunt interconectate!
De exemplu:
- Economia este rezultatul unui proces social desfășurat într-un anume mediu geofizic, climatic, cultural (modelul Gaia – planetă vie), fapt ce impune generarea unei abordări integrative noi, fundamentată de o bază conceptuală, teoretică, specifică;
- Societatea este un organism, nu un sistem, și implicit evoluează, prezintă momente critice, bifurcații și mutații, pe care abordarea clasică nu le surprinde;
- Cea de a patra revoluție industrială, bazată pe cunoaștere și informație, determină mutații semnificative pe piața muncii, în modul de producție și chiar în reevaluarea produselor (dematerializarea produselor și implicarea pe scară largă a Inteligenței artificiale).
Parafrazându-l pe Einstein, putem afirma că probleme actuale nu se pot rezolva utilizând gândirea, conceptele, teoriile ce au stat la baza acțiunilor care au generat însăși problemele. Rămâne o singură cale: un salt de paradigmă, un salt de cunoaștere.
Beneficiind de o tehnologie din ce în ce mai sofisticată, de aportul Inteligenței artificiale și a capacității de comunicare / mobilitate la scara planetară, știința s-a dezvoltat exponențial, oferind azi acel cadru conceptual necesar abordării inter și trans-disciplinare a proceselor și fenomenelor complexe, interdependente, din Natură.
Cuvântul Complexitate a devenit „etichetă” pe o nouă paradigmă ce furnizează instrumentele și limbajul necesar soluționării unei părți importante din probleme ce macină azi societatea. Geometria fractală, Teoria haosului, Teoria catastrofelor, Teoria Bifurcațiilor, Teoria sistemelor disipative etc. sunt reunite generic sub denumirea de Ştiința Complexității. Din păcate, acest cadru conceptual nu a reușit să se difuzeze semnificativ în societate, motiv pentru care soluțiile privind crizele economice, de mediu, existențiale se caută tot clasic, din perspectiva newtoniană, sistemică, fragmentară.
În acest context, devine esențială crearea unor entități care să activeze în sensul conștientizării, motivării și transferului de cunoștințe către societate, cunoștințe din domeniul complexității, al tehnologiei informaționale și al instrumentelor cu care operează cea de a patra revoluție industrială.
Una dintre acțiunile inițiate în acest sens este așa-numita Cafenea a Complexității, eveniment cultural-științific săptămânal inițiat în București, dedicat exclusiv sensibilizării societății în general și a mediului studențesc în mod special, vizavi de această nouă paradigmă. Personalități din țară și străinătate au fost invitate să abordeze din perspective cât mai diferite atât definirea si caracterizarea perioadei prin care omenirea trece acum, cât și deschiderile conceptuale, teoretice și pragmatice, esențiale pentru o schimbare de mentalitate și adaptarea la o societate nouă, bazată pe așa-numita economie a cunoașterii.
În toți acești opt ani de funcționare a Cafenelei Complexității, s-au adunat în cadrul unei arhive video (CSCRomania pe Youtube) un număr important de informații, utile oricui dorește să înțeleagă această „turbulență” socio-economică prin care trece azi omenirea.
În 2018, activitatea s-a mutat la Brașov, la Hotel „Cubix”, cu intenția explicită de a focaliza dialogul pe tematica pregătirii omului pentru viața în „Smart city”.
Se fac eforturi și se investește mult pentru că totul în jur să devină smart: de la televizoare la ceasuri, de la frigidere la mașini, de la case la sisteme de conducere automată a muncilor agricole.
Un singur fapt lasă însă de dorit, același efort susținut și finanțat, orientat către deșteptarea Omului, către pregătirea lui pentru a se integra într-o lume extrem de volatilă, puțin predictibilă și dificil abordabilă cu mentalitatea structurată de o istorie a societății industriale.