De Mădălin Matica
Un român care încearcă să descopere ce înseamnă să fii român…
Spiritul legii. Trist
Există principii ale Dreptului și există filosofii ale Dreptului. Există și revelații ale studierii Dreptului. Una personală: în anul III de facultate, superbul profesor de drept civil, răposatul Bulai, mi-a distrus visurile de justiție spunându-mi : Domnule student, Dreptul nu are nici o legătură cu Dreptatea. Revenind…
Unul dintre principiile de baza ale Dreptului este : nulla poena sine iudicio .
Tânăr fiind, am crezut ca acest principiu este cel respectat atât de judecător dar (mai ales) de anchetator. Erorile tinereții…
La maturitate, însă, am ajuns să accept realitatea „absurdului” kafkian. Preotul (mă refer aici la cartea Procesul) pare să-i explice lui Josef K: „sentința nu vine dintr-odată, procedura ajunge la ea încetul cu încetul”.
Magnific răsturnare a principiului căci, în realitate, nu există judecată fără pedeapsă, pedeapsa fiind însăși procesul, desfășurarea acestuia, anchetele, interogatoriile, înfățișările. Intrinsecă și nediscriminatorie.
Pedeapsa este administrată încă de la începutul procesului sau anchetei. „Când ai un asemenea proces, înseamnă, de fapt, că l-ai și pierdut” îi amintește unchiul lui Josef K.
Toți cei care au trecut printr-o anchetă, vizită de monitorizare, control „de rutină”, înțeleg empatic ceea ce spun. Mă irită însă „organele de ancheta” și anchetatorii de orice fel care nu înțeleg nici spiritul legii și nici realitatea-absurdă a acțiunilor lor.
Filosofia Dreptului trebuie regândită. Urgent.
Justiție ( rep.)
O legendă populară franceză descrie cel mai echitabil mod de a împărți o moștenire între doi frați. Potrivit acestei povestiri, formula ideală este : fratele mai mare împarte toate bunurile în mod echitabil, după propria judecată. Apoi este rândul fratelui mai mic să aleagă primul care din cele două parți ale moștenirii o dorește pentru sine.
Adevărul și dreptatea se găsesc de foarte multe ori ascunse în forme simple și logice.
Acum vine întrebarea: cum puteți folosi aceasta lecție de echitate în viața voastră ?
Cei șapte stâlpi ai înțelepciunii….
Deși știți ce tâmpenii a spus Klaus, Tăriceanu sau Nicușor, nu știți care au fost cei șapte înțelepți ai Greciei Antice. Nu e nimic, cât trăim, învățăm …
Cleobulus din Lindos: „Moderația este cel mai bun lucru” (Greacă: πάν μέτρον άριστον, pan metron ariston). De profesie.. tiran al Lindos-ului, Rhodos, c. 600 Î.H.
Solon din Atena: „Nimic în exces” (Greacă: μηδὲν ἄγαν, meiden agan). Solon (c. 638 – 558 I. H.) ,reformator, legiuitor, cel care pune bazele democrației în Atena.
Chilon din Sparta: „Să nu îți dorești imposibilul” (Greacă: μὴ ἐπιθυμεῖν ἀδυνάτων, mei epithumein adunaton). Chilon – politician, reformator și unul din cei care pun bazele societății utopice spartane. sec VI I.H
Bias din Priene: „Cei mai mulți oameni sunt răi ” (Greacă: πλεῖστοι ἄνθρωποι κακοί, pleistoi anthropoi kakoi). Bias politician și legiuitor , sec VI I.H.
Thales din Milet: „Cunoaște-te pe tine însuți ” (Greacă: γνῶθι σεαυτόν, gnothi seauton). Thales (c. 624 – c. 546 I. H) filosof și matematician. El a spus-o și nu Oracolul din Delphi care l-a „plagiat” punând-o pe frontispiciu.
Pittacus din Mytilene: „Cunoaște-ti propriile oportunități/ avantaje ” (Greacă: γνῶθι καιρὸν, gnothi kairon). Pittacus (c. 640 – 568 I. H) a guverna Mytilene (Lesbos) împreună cu Myrsilus. Implementator de democrație populară.
Periander din Corint: „Fii îndepărtat de toate” (Greacă: Ὅρα τὸ μέλλον, hora to mellon). Periander, tiran al Corintului în secolele VII și VI I. H. Perioada de aur a Corintului.
Acum știi. Dar acum rămâne întrebarea : de ce doi tirani ? Dar de ce ulterior un Împărat ca stâlp al filosofiei stoice ?
Aici căutați singuri răspuns.
PS : Lista este făcută de Socrate.
Care nu putea să se adauge singur.