De Eugen Matzota
Am fost fericit să pot vedea expus pe aleile Parcului Bălcescu din Oradea de lângă Muzeul Țării Crișurilor o parte din sufletul poporului acesta chinuit.
O zi ploioasă, oameni puțini, ascunși sub umbrele.
Vasile Todinca, cercetător științific la Muzeul Țării Crișurilor, instituția care a organizat acest eveniment, sociolog, cu mai multe cărți in domeniul etnocultural.
L-am lăsat pe el să-mi explice cam ce vedeam, căci eu mă bucuram oricum de exuberanța de culori de sub cerul noros.
”Ediția aceasta este una specială, din cauza pandemiei, drept care am împărțit-o în două. Participanții sunt, în mare, din Oradea, Munții Apuseni și Maramureș.
Exponatele caută să aducă în fața vizitatorilor tradiționalul prin munca și creația celor contemporani.
Unii vizitatori sunt înclinați spre olărit, alții spre textile, alții spre podoabe.
Târgul le oferă de toate.
În mod special, la acest târg, apreciem ouăle încondeiate, a căror patrie este Bucovina.
Tezaurul viu al lor este o doamnă din Săcele, Brașov.”
Nu știam ce este un tezaur viu, deși bănuiam, dar am aflat că este o denumire deja brevetată la nivelul Ministerului Culturii.
Cum fiecare imagine face mai mult decât o mie de cuvinte, am să vă copleșesc cu mai multe mii.
Ele sunt realizate de o mână autorizată, aș putea spune, fiind vorba de către Radu Robert Huza, coleg cu dl. Todinca.
Știu sigur că veți spune că are o mână bună și într-ale fotografiei.
47.050629621.922999