<!–[if !mso]>st1:*{behavior:url(#ieooui) } <![endif]–>

VLAHI sau ARMÂNI

Termenul de aromâni este inventat de Gustav Weigand odată cu publicarea la Leipzig, în 1895, a lucrării Die Aromunen. Ethnographisch-philologisch-historische Untersuchungen. De aceea, am folosit termenul de vlahi până la evenimente ce au avut loc înainte de anul 1895.
Din acest moment încolo, am folosit termenul de armâni, aşa cum se numesc ei înşişi, de altfel.
Am făcut această alegere doar pentru a simplifica lucrurile, fiind mult prea multe variante, nepotrivite pentru cititorul neavizat, care doreşte doar să afle mai mult.
De aceea, informaţia, aşa cum provine din documente, este prezentată pe larg în note sau în anexe. Astfel, credem că vom face mai multă lumină pentru aceia care vor ajungă la surse, pentru cei care vor să înţeleagă mai mult din multitudinea de nume primite de armâni din comunităţile în care au trăit, de la vecinii lor, de la alţii ce i-au întâlnit în călătoriile lor etc. 

VLAHI sau MACEDONENI

Diferenţa dintre vlahi şi macedoneni, sau makedon-armâni, aşa cum îi numeşte domnul Branislav Stefanoski – Al Dabija în lucrările sale bine documentate, este făcută pentru prima oară în istorie de către cronicarul Barensis.
Barensis spune, povestind expediţia bizantinilor în Sicilia în 1027, că au participat şi vlahi, şi macedoneni (Vlahorum, Macedonum, în lat. în original)[i]!
În acest caz, de exemplu, aşa cum bine ne atrage atenţia Branislav Stefanoski – Al Dabija, chiar dacă cronicarul Barensis foloseşte termenul de Vlahorum, ceea ce te duce cu gândul că ar fi vorba despre vlahi¸ nu poate fi vorba aici decât de valahi, dată fiind diferenţierea dintre Vlahorumşi Macedonum, enumeraţi în aceeaşi frază.
O altă ipoteză ar putea fi, de exemplu, aceea a numirii armânilor din Tesalia ca fiind vlahi, spre a-i diferenţia de cei din Macedonia. Pentru cel care remarcă pe orice hartă unde se află Macedonia antică şi unde se află Tesalia, numită Megalovlahia, adică Vlahia Mare (Vlaquie, Vlakie, Ţara Vlahilor), lucrurile s-ar putea clarifica de la sine.
Nu vrem să dăm lecţii nimănui, doar să atragem atenţia asupra unor probleme trecute cu vederea sau intenţionat falsificate în istoriile popoarelor din Balcani.
VLAHI sau VALAHI
Am încercat să păstrăm consistenţa mesajului atunci când documentele istorice, autorii sau istoricii vorbesc când de vlahi, când de valahi, dar este vorba, de fapt, de aceiaşi vlahi.
Pe baza isvoarelor istorice şi a fazelor prin care au trecut faptele cronologice ale aşezărei şi ale vieţei sociale ale Aromânilor, reiese că numele de vlah apare odată cu venirea Slavilor în Orient, deci cuvântul Vlah nu este decât de origine slavă.
Prin cuvântul Vlah, Slavii indicau poporul de origine romană, după cum Germanii prin Welch şi Wallon înţelegeau popoarele din părţile lor, care ca şi Vlahii erau de obârşie romană.
Numele de Vlah a rămas intact până azi, găsindu-l în toate limbile. Sârbii zic Vlah; Bulgarii Vlah; Polonezii Woloh; Cehii Valah; Ruşii Woloh; Turcii Vlah; Maghiarii Oloh; Italienii Vlacho; Francezii Valaque; Englezii Wlach; Germanii Walach şi Grecii zic Vlahos.
Cuvântul Vlahos figurează atât în poeziile poeţilor greci moderni, cât şi în cântecele populare greceşti şi mai ales în cele haiduceşti.[ii]
 Macedonia şi Tesalia, marcate pe o hartă a Greciei Antice,  Historical Atlas by William R.Shepherd, New York, Henry Holt&Comp. 1911

Tesalia este cunoscută şi după numele celor ce o populează, adică a vlahilor, o spune şi marele bizantolog francez G. Schlumberger în Les Principautés Franques du Levant, la pagina 61: „Tesalia era atunci mai bine cunoscută sub numele de „Vlaquie”, „Vlakie”, „Terre des Vlaques” ou „Mégalovlaque[iii], aşa cum este citat de Vasile Diamandi-Aminceanu.

Originea cuvântului vlah, cu toate formele sale, pare a avea legături cu o confederaţie de triburi celtice, numiţi Volcae, care erau răspândite simultan în sudul Franţei, dar şi în Moravia, pentru a ajunge până în Galatia, în Asia Mică.
Volcae, în Galia antică, un trib celtic divizat în două părţi: testosagii, pe valea superioară a fluviului Garonne în jurul Tolosei (Toulouse), şi arecomicii, pe malul drept al fluviului Rhône, cu centrul lor la Nemausus (Nîmes)[…]
Testosagii au luat parte la invazia celtică a Greciei şi Asiei Mici în cel de-al doilea secol Î. C. […]”[iv]
Triburile Volcae aveau o poziţie importantă în Moravia, printre aceia care controlau rutele de comerţ între teritoriile germane şi Mediterană. Germanii îi numesc cu un termen generic pentru celţi şi romani: walha. Este apoi un termen folosit pentru orice alţi foşti locuitori ai provinciilor romane, fiind împrumutat de slavi spre a-i desemna pe vlahi, comparabil cu englezescul Welsh sau cu olandezul Walloons.
Cu timpul, walha se foloseşte din ce în ce mai mult în provinciile romane din Vestul Europei, cu forme ca walch sau walach. Începând cu secolul al X-lea, slavii meridionali folosesc vlah, ca despre un străin sau cineva care nu este slav, fiind de limbă romanică.
N-ar trebui uitaţi nici valahii (valaši, lb. cehă). Într-un studiu ADN[v] din 2011 este evidenţiată diferenţierea categorică a acestora faţă de vecini şi apropierea de populaţii izolate din Balcani, cum ar fi armânii. 

[…] una dintre cele mai distincte subpopulaţii etnografice şi culturale ale Europei Centrale. Astăzi, ei pot fi găsiţi nu numai în Republica Cehă – în est, pe lanţurile muntoase de frontieră şi podişuri (Beskydy în Moravia) -, dar şi în zona de S-S-E a Poloniei şi mai multe părţi ale Slovaciei […]. Iniţial, acest grup s-a extins din regiunea Maramureş din România, urmând aproximativ Carpaţii.

Până la începutul secolului 20, felul lor de viaţă a fost similar cu alte grupuri etnice române din Balcani, în special armânii […][vi]


De la venirea lor aici, în secolul al XIV-lea, ei sunt numiţi ba vlach, ba valach, volach sau vlakh pentru a ajunge la termenul de azi: valaši. În limba cehă veche cuvântul Valašsko însemna Italia iar termenul de valach se referea la un italian, ceea ce se poate întâlni şi în alte limbi.

Nu se ştie de unde au venit, dar au cuvinte specifice ciobănitului, cum ar fi baca, baciul nostru, koliba, košáry, ba, şi mai mult, celebrul cuvânt dac brynza (în cehă slaný ovčí sýr, ceea ce înseamnă brânză sărată de oaie).
Pot fi oare urmaşii celor care ocupau câmpiile Panoniei înainte de venirea ungurilor, aşa cum scrie în anul 1308 un călugăr anonim într-o cronică intitulată Descriptio Europae Orientalis? Acesta îi numeşte Romanorum pastores.

Oricum, cultura lor a fost în mare parte distrusă la finele Războiului de 30 de ani, după Pacea de la Westfalia din 1648, un război în care valašii au fost implicaţi direct.

Zonă populată de valahii în Moravia, regiunea Valašsko, pe partea de NV a Carpaţilor, dar şi în zonele apropiate

Fragment din cartea
“Armânii, fraţii noştri care pier”, de Eugen Matzota


[i] […] “Burgarorum, Vlahorum, Macedonum, aliarumque ut caperet Siciliam”.
Pertz, Georg Heinrich, Monumenta Germaniae Historica. Anales Barensis, tom V, p. 53
[ii] Diamandi-Aminceanu, Vasile, Românii din peninsula balcanică, Bucureşti, 1938, p. 29
[iii] Ibid., p. 32
[iv] Encyclopedia Britannica, http://www.britannica.com/EBchecked/topic/1574478/Volcae
[v] Ehler et al, Y-chromosomal diversity of the ValachsY-chromosomal diversity of the Valachs from the Czech Republic: model for isolated population in Central Europe, CMJ, 2011, http://cmj.hr/default.aspx?ID=11764
[vi] Ibid.

Leave a Reply