Text: Adina Baranovschi
Foto: Bogdan Baranovschi

Anul European al Patrimoniului Cultural 2018


Echipa eCoulTour vă propune, de-a lungul multor episoade, o incursiune în muzee vestite din Europa, dar va prezenta și monumente remarcabile, clădiri unicat ori locuri deosebite ale continentului nostru.

Multă lume a auzit/vizitat mari muzee pline de comori ale artei universale – de la muzeele Vaticanului la muzeele Capitoline din Roma, de la instituțiile culturale pariziene (Luvru, Orsay, Beaubourg, Rodin, palatul Versailles) ori altele franceze (muzeele Chagall și Matisse din Nisa, Muzeul Augustinilor din Toulouse, Muzeul Confluențelor din Lyon, Muzeul de Artă din Lille, Palatul Rohan din Strasbourg, Muzeul Toulouse-Lautrec din Albi, Muzeul Champollion din Figeac etc.) la cele italiene (Palatul Vechi și Pitti din Florența, Muzeul Egiptean din Torino, Castelul Sforzesco din Milano ș.a.m.d.), engleze (londonezele Albert & Victoria și Muzeul Britanic, Muzeul Național Scoțian din Edinburgh, Muzeul Kelvingrove din Glasgow), spaniole (casele-muzeu din Barcelona, Muzeul Guggenheim din Bilbao), vieneze (palatele-muzeu Schönbrunn, Hofburg, Belvedere), de la Ermitajul rusesc la Pergamonul german, și lista poate continua mult și bine.
Dar sunt și multe alte muzee de-a lungul și de-a latul Europei, mai puțin cunoscute sau deloc știute, în ciuda valorii datorate exponatelor lor, și pe acestea dorim să le prezentăm într-o serie derulată pe tot parcursul anului.

Deoarece în mai este Paștele ortodox, episodul lunii va fi consacrat Complexului Patriarhal din București, compus din Palatul Patriarhal, Paraclisul & Reședința patriarhală, Catedrala precum și Clopotnița locului, toate acestea alcătuind un valoros ansamblu arhitectonic și, nu în ultimul rând, un interesant Muzeu al artei creștine.

COMPLEXUL PATRIARHAL DIN BUCUREȘTI

Situat pe Dealul Patriarhiei, acest ansamblu aparținând Patriarhiei române este unic în peisajul cultural, istoric și religios autohton, un veritabil reper al ortodoxismului românesc, de aceea se impune neapărat vizitat. Datează de la mijlocul veacului al XVII-lea, când aici a fost ctitorită o mănăstire de voievodul Țării Românești, Constantin Șerban Basarab.

Multă lume a intrat în Catedrala patriarhală, mai ales cu ocazia pelerinajului din octombrie de Sf. Dimitrie Basarabov sau Dimitrie cel Nou, ocrotitorul capitalei (ale cărui moaște se află aici, într-o raclă, încă din 1774). Acest sfânt lăcaș cu hramul Sf. Împărați Constantin și Elena a fost construit între 1654-1658 de Constantin Șerban Basarab și soția acestuia Bălașa. Pare o copie a bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab, forma actuală datorându-i-se patriarhului Justinian Marina.

Intrat în proprietatea Patriarhiei în 2010 și în circuitul turistic relativ recent (în 2017), după ce a beneficiat de restaurări cu fonduri europene și de la bugetul național, Palatul Patriarhal e o construcție de la începutul sec. XX pe locul fostei săli a Adunării Deputaților.

Arhitectul impunătorului edificiu a fost Dimitrie Maimarolu, iar arhitectul Gheorghe Simotta i-a adăugat corpul principal, format din Sala Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului și alte încăperi ale căror tavane sculptate atrag imediat privirile. Cupola a fost refăcută după cutremurul devastator din 1940. Pereții sunt îmbrăcați cu picturi în care sunt reprezentate momente din istoria mănăstirii, dar și episoade din istoria țării. În interior sunt expuse veșminte și obiecte bisericești. Sala de tip aulă este folosită la conferințe, adunări solemne și alte evenimente specifice.

Partea cea mai veche a așezământului religios patriarhal, Paraclisul & Reședința patriarhală sunt interzise vizitei publicului, spre dezamăgirea tuturor pentru că interioarele sunt, pur și simplu, fabuloase, cu elemente în stil brâncovenesc, fresce uluitoare, caapetesme aurite și bogat sculptate etc., îndreptățind renumele de nestemata locului. Dar motivele sunt lesne de înțeles pentru că aici au locuit toți partriarhii BOR(care au adus modificări substanțiale construcției inițiale) și stă în prezent actualul întâi stătător bisericesc.

Paraclisul adăpostește o parte a moaștelor Sf. Ioan Gură de aur, precum și multe odoare bisericești de mare rafinament artistic. Curtea interioară cu havuz și balconul sunt deosebite.

Clopotnița a fost ridicată de voievodul Constantin Brâncoveanu în 1698, pe atunci fiind în afara zidurilor mănăstirești, fiind restaurată prin 1958 și având forma actuală.


cropped-logo-mandello-333.png