ALTculture 09/2020 – DELTA DUNĂRII – destinația preferată a românilor în 2020 (I)

ALTculture 08/2020 SALINE DIN ROMÂNIA (II) Text: Adina Baranovschi Foto: Bogdan Baranovschi România ocupă unul dintre primele locuri din lume la... sare. Zăcămintele de „aur alb” sunt atât de mari încât ar ajunge pentru o mare perioadă de timp. Slănic (Prahova), Târgu Ocna (Bacău), Praid (Harghita), Turda (Cluj), Ocnele Mari (Vâlcea), Cacica (Suceava) sunt cele mai cunoscute locuri de extracţie a sării de la noi, majoritatea salinelor fiind incluse şi în circuitul turistic. Ele sunt amenajate corespunzător atât pentru tratament medical, cât şi pentru agrement, fiind administrate de SALROM (Compania Națională a Sării).

ALTculture 08/2020 SALINE DIN ROMÂNIA (II)

ALTculture 08/2020 SALINE DIN ROMÂNIA (II) Text: Adina Baranovschi Foto: Bogdan Baranovschi România ocupă unul dintre primele locuri din lume la... sare. Zăcămintele de „aur alb” sunt atât de mari încât ar ajunge pentru o mare perioadă de timp. Slănic (Prahova), Târgu Ocna (Bacău), Praid (Harghita), Turda (Cluj), Ocnele Mari (Vâlcea), Cacica (Suceava) sunt cele mai cunoscute locuri de extracţie a sării de la noi, majoritatea salinelor fiind incluse şi în circuitul turistic. Ele sunt amenajate corespunzător atât pentru tratament medical, cât şi pentru agrement, fiind administrate de SALROM (Compania Națională a Sării).

ALTculture 07/2020 SALINE DIN ROMÂNIA (I)

ALTculture 07/2020 SALINE DIN ROMÂNIA (I) Text: Adina Baranovschi Foto: Bogdan Baranovschi România ocupă unul dintre primele locuri din lume la... sare. Zăcămintele de „aur alb” sunt atât de mari încât ar ajunge pentru o mare perioadă de timp. Slănic (Prahova), Târgu Ocna (Bacău), Praid (Harghita), Turda (Cluj), Ocnele Mari (Vâlcea), Cacica (Suceava) sunt cele mai cunoscute locuri de extracţie a sării de la noi, majoritatea salinelor fiind incluse şi în circuitul turistic. Ele sunt amenajate corespunzător atât pentru tratament medical, cât şi pentru agrement, fiind administrate de SALROM (Compania Națională a Sării).

ALTculture 06/2020 – ISTRIA –„TOSCANA CROAŢIEI” (II)

ALTculture 06/2020 - ISTRIA –„TOSCANA CROAŢIEI” (II) De Adina și Bogdan Baranovschi Considerată deopotrivă o atracţie estivală de top, cu multe plaje cărora li s-a atribuit Steagul albastru ca o certificare a calităţilor lor şi a condiţiilor oferite, dar şi o regiune colinară cu sate şi oraşe fortificate deosebit de pitoreşti, Istria este pentru toate gusturile şi vârstele. Aici este practicat intens agroturismul. Nu lipsesc nici frumuseţile naturale – peşteri, chei, păduri în care se găsesc delicioasele trufe, vii întinse ce produc soiuri de vin foarte apreciate de cunoscători, culturi de măsline. Diversitatea peisajului este, aşadar, principala caracteristică a acestei zone din mijlocul Europei, etichetată drept „Toscana Croației”.

ALTculture 05/2020 – ISTRIA –„TOSCANA CROAŢIEI” (I)

ALTculture 05/2020 - ISTRIA –„TOSCANA CROAŢIEI” (I) De Adina și Bogdan Baranovschi Considerată deopotrivă o atracţie estivală de top, cu multe plaje cărora li s-a atribuit Steagul albastru ca o certificare a calităţilor lor şi a condiţiilor oferite, dar şi o regiune colinară cu sate şi oraşe fortificate deosebit de pitoreşti, Istria este pentru toate gusturile şi vârstele. Aici este practicat intens agroturismul. Nu lipsesc nici frumuseţile naturale – peşteri, chei, păduri în care se găsesc delicioasele trufe, vii întinse ce produc soiuri de vin foarte apreciate de cunoscători, culturi de măsline. Diversitatea peisajului este, aşadar, principala caracteristică a acestei zone din mijlocul Europei, etichetată drept „Toscana Croației”.

ALTculture 04/2020 – CERNĂUŢI (II)

ALTculture 04/2020 - CERNĂUŢI (II) De Adina și Bogdan Baranovschi Aproape de granița cu România, Cernăuți este principalul oraș ucrainean al Bucovinei de Nord, o regiune istorică, fiind când în posesia turcilor, când a românilor-bucovineni, când a ucrainenilor, fiecare stăpânire punându-şi amprenta asupra dezvoltării sale. Epoca de aur a fost cea din timpul monarhiei austriece (din a doua jumătate a sec.XIX-începutul sec.XX), vizibilă şi azi la nivel arhitectonic. Între 1918-1940 oraşul a fost parte a Bucovinei româneşti. Aici au venit la studii poetul Mihai Eminescu, compozitorul Ciprian Porumbescu, scriitorul Gala Galaction, teologul Dumitru Stăniloae şi poeta Olga Kobileanska, a cărei activitate s-a împletit strâns cu viaţa literar-artistică. După intensa rusificare de după război care a durat până prin anii ’90, Cernăuţiul retrăieşte în prezent o a doua perioadă de strălucire prin valorificarea turistică a obiectivelor sale istorico-culturale, cele mai admirate fiind Universitatea Naţională (fostă Mitropolie a Bucovinei), Teatrul Muzical-Dramatic, Catedrala Sf. Duh, Muzeul de Artă, Primăria, strada pietonală Olga Kobileanska, clădirile unor vechi hoteluri, Palatul de Justiţie (sediul Administraţiei Regionale), Muzeul de Istorie şi Cultură a Evreilor din Bucovina, Cinematograful „Cernăuţi” (fostă Sinagogă), Filarmonica, Catedrala Sf. Nicolae, Biserica Armenească, Gara etc. Cernăuțiul se fălește cu multe monumente şi clădiri arhitectonice deosebite (în special de pe artera pietonală Olga Kobileanska) datorită cărora urbei i se zice „Mica Vienă”. Vă invităm la o călătorie în timp pentru a surprinde farmecul de altădată!

ALTculture 03/2020 – CERNĂUŢI (I)

ALTculture 03/2020 - CERNĂUŢI (I) De Adina și Bogdan Baranovschi Aproape de granița cu România, Cernăuți este principalul oraș ucrainean al Bucovinei de Nord, o regiune istorică, fiind când în posesia turcilor, când a românilor-bucovineni, când a ucrainenilor, fiecare stăpânire punându-şi amprenta asupra dezvoltării sale. Epoca de aur a fost cea din timpul monarhiei austriece (din a doua jumătate a sec.XIX-începutul sec.XX), vizibilă şi azi la nivel arhitectonic. Între 1918-1940 oraşul a fost parte a Bucovinei româneşti. Aici au venit la studii poetul Mihai Eminescu, compozitorul Ciprian Porumbescu, scriitorul Gala Galaction, teologul Dumitru Stăniloae şi poeta Olga Kobileanska, a cărei activitate s-a împletit strâns cu viaţa literar-artistică. După intensa rusificare de după război care a durat până prin anii ’90, Cernăuţiul retrăieşte în prezent o a doua perioadă de strălucire prin valorificarea turistică a obiectivelor sale istorico-culturale, cele mai admirate fiind Universitatea Naţională (fostă Mitropolie a Bucovinei), Teatrul Muzical-Dramatic, Catedrala Sf. Duh, Muzeul de Artă, Primăria, strada pietonală Olga Kobileanska, clădirile unor vechi hoteluri, Palatul de Justiţie (sediul Administraţiei Regionale), Muzeul de Istorie şi Cultură a Evreilor din Bucovina, Cinematograful „Cernăuţi” (fostă Sinagogă), Filarmonica, Catedrala Sf. Nicolae, Biserica Armenească, Gara etc. Cernăuțiul se fălește cu multe monumente şi clădiri arhitectonice deosebite (în special de pe artera pietonală Olga Kobileanska) datorită cărora urbei i se zice „Mica Vienă”. Vă invităm la o călătorie în timp pentru a surprinde farmecul de altădată!