Durerea de tine

poezii de Eugen Matzota,
traduse în armânește de Steluța Titu

”Traducerea unui poem aduce cu descifrarea emoției unei stări cântate de un suflet sensibil la un moment dat în timp,” ne spune Steluța Titu, cea care a avut curajul de a încerca transpunerea versurilor unor poeți români în armânește.
Am profitat de această ocazie pentru a o ruga să se aplece asupra unor creații personale care mi-au adus ”Premiul pentru poezie de dragoste”, la Skopje, Macedonia, în 2010.

Durerea de tine


Primăvara ta
m-a năpădit
neașteptat.

Cu verde,
și cu alb,
cu roșu,
și mai ales
cu tine.

Tu,
floare de cireș,
mă bântui
și mă dori.

Durearea di tini


Primveara ta
mi aputrusi
diunâoarâ.

Cu veardi,
shi cu albu,
cu aroshu,
shi ma multu
cu tini.

Tini,
chitkâ di cireshu,
mi tirniseshtsâ
shi mi dori.

Albastrul de tine


M-am ascuns după cuvinte.

Mormane de fraze nerostite
stau între mine și oameni.

E-așa de bine-aici, la adăpost de tine
Și doar cu-albastrul ochilor m-ajungi.

Doar el mă mai poate-atinge.
Doar el mă mai poate lovi.

Și, Doamne, nu ratează asta niciodată…
Aproape niciodată…

Njirlulu di tini


Mi ascumshiu dupa zboarâ
Copi de scrise nispusi
Stau anamisea de mini shi lumi.

I-ashi di ghin-aoa, la apanghiu di tini
Shi mashi cu njirlulu ditu oclyi mi-agiundzâ.

Mashi elu poati s-mi cârteascâ.
Mashi elu poati s-mi agudeascâ.

Shi, Doamne, nu agârsheashti aesta vârnâoarâ…
Vârnâoarâ…

Pentru că tu nu ești…

Pentru că nu ești pentru mine,
cuvintele ce ne despart mă dor.

Pentru că nici nu poți fi pentru mine,
Și ochii tai mângâietori mă dor.

Pentru ca nici nu vei fi pentru mine,
am să te las în lumea ta
acum, când doar mă doare sufletul.

Și-am să mă scurg printre cuvinte,
Și iar am sa te mint ca nu mă doare.

Iar tu ai să mă crezi, ca-ntotdeauna,
pentru că tot nu ești a mea…

Câ tini nu eshtsâ ti mini…


Câ nu eshtsâ ti mini,
Zboarâli tsi nâ dispartu mi doru.

Câ ni potsâ s-eshtsâ ti mini
shi oclyii a tâi tsi hâidipsescu mi doru.

Câ ni va s-potsâ s-eshtsâ ti mini,
va ti alasu tu laonlu a tau
tora, cându mi doari suflitlu.

Shi va mi stricoru pitu zboarâ,
shi iara va ti arâdu ca nu mi doari.

Shi tini va mi pistipseshtsâ, daima,
ca tutu nu eshtsâ a mea…

Nimic nu mai contează…


Da, știu că nu e bine,
Știu că nici n-ar trebui,
Și, mai ales, că nu se poate…

Dar n-am ce face.

Așa ușor m-atingi cu sufletul,
De nu mai pot decât șopti:
hai, lasă, vino,
nimic nu mai contează…

Tsiva nu mi hârseashti…


Ama shtiu câ nu iasti ghini,
Shtiu câ nu lipseashti,
shi, ma multu, câ nu s-poati…

Ama nu amu tsi s-adaru.

Ashi lishoru mi-cârteshtsâ cu suflitlu,
Di nu mata potu mashi s-ciuciuru :
hai, alasâ, yina,
tsiva nu mi hârseashti…

La umbra sufletului tău


Sunt oaspete la sărbătoarea sufletului tău
Și nici nu-mi pasă de mă pui să stau la colț.

Nu-mi pasă dacă și-alții sunt pe-acolo,
Nu-mi pasă nici cum sunt privit.

Nu-mi pasă cine e în dreapta ta,
Nu-mi pasă de nimic, sunt fericit.

Sunt doar un oaspete.

Și-atâta pot să fac și eu,
Să plec când vreau…

La aumbra a suflitlui a tău


Escu oaspitu la sârbâtoarea a suflitlui a tău
Shi zori nu amu ma s-mi badzâ s-shedu di unâ parti.

Zori nu amu ma sibâ shi altsâ pi aclo,
Zori nu amu ni cumu escu mutritu.

Zori nu am cari iasti andreapta di mini,
Zori nu amu di tsiva, escu hârsitu.

Escu mashi unu oaspitu.

Shi-ahâtu potu s-adaru shi mini,
S-fugu cându voiu…

Din umbre te compun în mine


Din umbre te compun la loc,
așa cum ești doar pentru mine,
și doar atunci când suntem doi.

Iar umbrele-mi șoptesc,
Tremurător ca vântul…

Eu le ascult și te alung.

Nu ești a mea,
nu sunt al tău.

Ești doar o umbră…

Ditu aumbri ti adaru tu mini


Ditu aumbri ti adaru di nău,
ashi cumu eshtsâ mashi ti mini,
shi mashi atuntsea cându himu noi doi.

Shi aumbrili-nji ciuciurâ,
Treamburâ ca vintulu…

Mini li avdu shi ti avinu.

Nu eshtsâ a mea,
nu escu a tău,

eshtsâ mashi unâ aumbrâ…

Și iar ai venit


Iar m-am îmbolnăvit de tine,
Și leacul sigur nu-mi ești tu!

Am pus și ziduri între noi,
Ca niște valuri de-apărare,
Cu șanț adânc din sentimente,
Și parc-aș fi scăpat.

Dar tu iar vii și dai navala,
Cum vin cazaci cu sabia în vânt,
De-mi nărui orice-ți pun în cale,
Piatră cu piatră, cuvânt după cuvânt.

Iar zidul cade fără milă,
Și eu rămân la fel de singur,
Și mai bolnav de tine,
Cu leacul dincolo de pietre,
Acolo unde nu mai pot ajunge.

Sunt sigur c-am să mor de tine…

Shi iara vinishi


Iara mi lândzâdzaiu di tini,
Shi yitria shtiu nu-nji eshtsâ tini!

Bâgaiu shi stiznji anamisea di noi,
Ca niscântsâ pirdeadzâ s-mi afireascâ,
Cu hândaki di duchiri,
Shi-nji pâru câ ascâpaiu.

Ama tini iara yinji shi mi aputruseshtsâ,
Cumu yinu arushii cu câtsutili tu`aninti,
Di-nji surki oritsi tsâ ashternu în cali,
Kiatrâ dupâ kiatrâ, zboru dupa zboru.

Shi stidzma cadi farâ di njilâ,
Shi mini armânu yiermu, shi tutu lândzitu di tini,
Cu yitria anaparti di ketsari,
Aclo iu nu potu ta s-agiungu.

Pistipsescu câ va-nji moru di tini.

Leave a Reply