De Eugen Matzota

Einstein îi scria lui Schrödinger, știți, cel care a inventat paradoxul cuanticii în care o pisică poate fi și vie și moartă: …”nu putem face supoziții asupra realității — dacă suntem corecți.
Cum adică ”dacă suntem corecți”? Vedem și noi că lumea de azi, bazată pe rezultatele cercetării științifice este în mod clar pragmatică, efectivă, dar… multe teorii științifice sunt mai mult presupuneri care, într-un final, pot fi infirmate.

Chiar și doar apariția altor teorii ne oferă ideea fragilității celor vechi, indicând perfect predictibil, adică științific, că acele teorii pot fi mereu aruncate în lada de gunoi a istoriei.
Marele fizician Max Planck, laureat al Premiului Nobel, spunea:
”Un adevăr științific nu triumfă convingând oponenții săi și făcându-i să vadă lumina, ci mai degrabă deoarece ei mor până la urmă și crește o nouă generație familiară cu el.”
Unii spun că știința pur și simplu are ca țel să ne ofere o descriere exactă și o analiză a oricărui fenomen experimental. Aceasta se numește ”salvarea fenomenului”, practică veche, de vreme ce Ptolemeu presupunea că planetele se mișcă de-a lungul epiciclurilor, chiar dacă știa că aceasta nu este în mod necesar o descriere adevărată. Pe scurt, încerca să salveze aparențele, salvând fenomenul.
Ideea „salvării fenomenului” vine de la cartea publicată la începutul secolului 20 de filosoful francez Pierre Duhem. Și, doar ca să vedem unde-a ajuns dezbaterea aceasta, să vedem ce spune despre acest lucru filosoful Bas Van Frassen, inventatorul „empiricismului constructiv”:
”Rolul științei este acela de a crea teorii care sunt folositoare în producerea unor previziuni în lumea observabilă.”
Știința a ajuns la cele mai mici părticele din plante, animale și oameni, dar unde sunt ele, ca forme în continuă schimbare? Unde e sufletul?
Poate că noile teorii, cum ar fi cea a catastrofelor (Thom), a fractalilor (Mandelbrot), a structurilor disipative (Prigogine), sau cea a haosului şi a atractorilor stranii (Ruelle) vor salva, chiar și ipotetic, încă o pisică sacrificată pe altarul științei.
Până când știința va reuși să definească matematic forma numită ”pisică”, noi o vom înțelege mult mai bine din cartea care a stat la baza musicalului CATS: ”Old Possum’s Book of Practical Cats” (TS Eliot).

E mai simplu și uite că mai și salvăm o altă pisică…

Am zis!

Mai mult… / More…

carti-em-libris

wp-image-1540297791.png

 

Leave a Reply