Ne place sau nu să recunoaştem, Rusia a avut şi mai are multe de arătat celor care o vizitează. Chiar dacă oficial Imperiul rus nu mai există, există, în schimb, sufletul nepieritor al maicii Rusia, cea cântată de poeţi, redată în culori nostalgice prin tablouri şi filme de succes, evocată de mari scriitori cu o forţă creatoare ce a răzbătut peste hotarele ţării. Puşkin, Dostoievski, Tolstoi, Cehov, Gogol, Turgheniev, Ostrovski, Bulgakov, Maiakovski, Gorki, Esenin, Ilf şi Petrov, Nabokov în literatură; Ceaikovski, Mussorgski, Stravinski, Şostakovici, Prokofiev în muzică; Rubliov, Aivazovski, Chagall, Kandinsky, Polenov, Şcedrin, Şîşkin în pictură; Nikita Mihalkov şi Andrei Koncealovski în arta cinematografică; Pliseţkaia, Nureev, Nijinski în arta coregrafică; Vladimir Vîsoțki şi Alla Pugaciova în domeniul muzical – sunt nume cunoscute de toată lumea.
Cei mai mulţi turişti poposesc în Moscova şi Sankt Petersburg, cele două mari oraşe ale ţării, ticsite de muzee, palate, biserici şi alte obiective care merită banii şi efortul de a ajunge până la ele.

Text: Adina Baranovschi
Foto: Bogdan Baranovschi


ALT.culture 07.2018-11 40-41.png

SANKT PETERSBURG

 

Situat în nord-vestul Rusiei, la golful Finic al Balticii, în delta râului Neva, lângă Cercul Polar de Nord, la aceeași latitudine cu orașele Helsinki, Stockholm și Oslo (60° N, ceea ce determină fenomenul numit „Nopțile albe”, când în lunile mai-iulie soarele nu apune deloc), Sankt Petersburg e cu adevărat o „fereastră către Europa”, așa cum și-a dorit ţarul Petru cel Mare, ctitorul acestei urbe tinere (datează din 1703), de aproape 5 milioane de locuitori, care a avut ambiţia de a zidi din nimic o bijuterie arhitectonică.

ALT.culture 07.2018-11 42-43.png

  • Puţină istorie

Fostul Piterburh, apoi Petrograd şi Leningrad, a fost întemeiat pe un ţinut mlăştinos, cu insule şi insuliţe (iniţial peste 100 la număr, azi rămânând vreo 40) în jurul vechii citadele de pe Insula Iepurelui, actuala Fortăreaţă Sf. Petru şi Pavel. Urbea s-a dezvoltat de-a lungul magistralei Nevski Prospekt, pe mai mulţi kilometri, odată cu ridicarea de clădiri impozante ca nişte palate, destinate aristocraţiei vremii.

Aspectul fostei capitale ruse (între 1713-1918, o epocă de aur a oraşului) se datorează unor arhitecţi străini la care au apelat Petru I şi succesorii săi în dorinţa de a edifica o localitate occidentală: Bartolomeo Rastrelli (Palatul de Iarnă/Ermitaj, mănăstirea Smolnîi, palatul Stroganov), Carlo Rossi (Piaţa Palatului cu clădirea Statului Major, Senatul şi Sinodul din Piaţa Decembriştilor, Muzeul Rus), Giacomo Quarenghi (Teatrul Ermitajului, Academia de Ştiinţe), Antonio Rinaldi (Palatul de Marmură) etc. Dar nici arhitecţii ruşi nu au fost mai prejos: Andrei Voronihin (Catedrala Maica Domnului din Kazan), Andrei Zaharov (Amiralitatea).

ALT.culture 07.2018-11 44-45.png

Istoria recentă (sec. XX) consemnează cel mai dramatic episod istoric din viaţa oraşului: Asediul de 900 de zile (1941-1944) din cauza germanilor, când a pierit de frig şi foame aproape o jumătate de milion de locuitori. După al doilea război mondial au fost reconstruite clădirile avariate şi ridicate altele noi, în stil stalinist, masive, dar fără personalitate. Perioada 1960-1980 a însemnat extinderea urbei şi o dezvoltare a sa pe toate planurile, economic, social, cultural, mai ales în ultima parte, sub efectul perestroikăi. În 1990 centrul istoric a intrat în patrimoniul cultural UNESCO, datorită bogăţiei arhitecturale a edificiilor sale, fie ele în stil baroc, neoclasic etc.

ALT.culture 07.2018-11 46-47.png

După 1991 s-a revenit la vechiul nume de Sankt Petersburg, latura turistică fiind principala ţintă a autorităţilor. Într-adevăr, oraşul avea să fie redescoperit de vizitatori din toată lumea, fascinaţi de o aşezare ivită de nicăieri, în care s-au născut sau au trăit mari compozitori (Mussorgski, Ceaikovski, Stravinski, Șostakovici), savanţi (Lomonosov, Euler, Alfred Nobel), balerini (Anna Pavlova, Nijinski, Nureev), un loc prezentat în fel şi chip în multe opere literare şi artistice, aparţinând lui Gogol, Dostoievski, Alexandr Blok, Osip Mandelștam, Andrei Belîi ş.a.

ALT.culture 07.2018-11 48-49

  • Principalele obiective turistice

O mulţime de obiective sunt în acest oraş supranumit „Veneţia Nordului” (la concurenţă cu Stockholm şi Amsterdam), datorită canalelor ce-l străbat, peste care se ridică vreo 450 de poduri, unele fabuloase (Podul Albastru din Piaţa Sf. Isaac, Podul cu grifoni, Podul cu lei, Anicikov, Lomonosov, Panteleimonovski). Explorarea poate începe cu Fortăreaţa Sf. Petru şi Pavel, leagănul oraşului, o construcţie hexagonală în stil vauban la care a contribuit însuşi Petru cel Mare, ajutat de arhitectul Domenico Trezzini. Accesul în incintă se face pe poduri şi prin porţi impozante, iar clădirile de acolo sunt, firește, grandioase: Catedrala Sf. Petru şi Pavel, Mausoleul ducal, Monetăria etc.

ALT.culture 07.2018-11 50-51.png

Nu-i nicio noutate, cel mai faimos muzeu al Rusiei şi, totodată, unul dintre marile muzee ale lumii e vestitul Ermitaj găzduit în fostul Palat de Iarnă de pe malul Nevei, reşedinţa suveranilor din 1763 până la Revoluţia din octombrie 1917. E o construcţie impunătoare de culoare vernil, iar Piaţa în care se găseşte a fost denumită, firesc, Piaţa Palatului, fiind un uriaş perimetru mărginit de monumentalul edificiu semicircular al Statului Major, având în mijloc o coloană de aproape 50 m denumită Coloana Alexandru, în cinstea ţarului Alexandru I. Complexul Ermitajului cuprinde cinci clădiri (Palatul de Iarnă, Micul Ermitaj, Noul Ermitaj, Vechiul Ermitaj şi Teatrul Ermitajului), iar multe sunt atracţiile sale, de la încăperi fabuloase (Sala Pavilionului, Salonul de Malahit, Marea Cameră a Blazoanelor, Camera Mică a Tronului, Salonul de Aur, Marea Cameră Italiană, Camera Heraldică, Galeria de Război, Sala Leonardo da Vinci etc.) la piese de artă laborioase expuse acolo (Ceasul cu păun, uriaşe vase de jasp şi malahit, harta ţării din pietre preţioase, mormântul de argint al lui Alexandr Nevski, artefacte scitice, caucaziene, servicii de porţelan etc.), alături de capodopere picturale (aparţinând lui da Vinci, Rembrandt, Rubens, Van Gogh, Picasso, Renoir, Cézanne, Matisse ş.a.) şi sculpturale (aparţinând lui Canova, Falconet ş.a.) fără seamăn.

ALT.culture 07.2018-11 52-53.png

Al doilea loc grandios din Sankt Petersburg e Piaţa Sf. Isaac, cu splendida catedrală omonimă închinată lui Isaac Dalmatinul (cel mai mare sfânt lăcaş al oraşului, veritabil templu cu coloane şi o cupolă aurită imensă, măsurând peste 100 m înălţime), cu monumentul ecvestru al lui Nicolae I, cu palatul Mariinski ce adăposteşte azi birourile municipalităţii şi cu o serie de alte clădiri semeţe, între care se remarcă hotelul Astoria-Angleterre. Pe sub această vastă piaţă amenajată de arhitectul Auguste Montferrand trece râul Moika, vizibil de pe Podul Albastru.

ALT.culture 07.2018-11 54-55.png

Probabil niciun alt bulevard din Rusia nu se bucură de atâta notorietate ca Nevski Prospekt, nu pentru că e lung de peste 4 km lungime, ci pentru că numeroşi scriitori l-au pomenit în operele lor (Gogol, Puşkin, Gautier). O mulţime de palate, pieţe, sfinte lăcaşuri, imobile somptuoase şi poduri romantice îl înnobilează. Istoria lui se confundă cu istoria orașului. Splendoarea palatelor (Belosselski-Belozerski, Stroganov, Şeremetiev, Anicikov), monumentalitatea edificiilor religioase (Catedrala Maica Domnului din Kazan cu cele 2 şiruri de colonade, Biserica Mântuitorului sau a Reînvierii, „replică” a Catedralei moscovite Sf. Vasile), ciudatele elemente arhitectonice ale unor imobile Art Nouveau (Casa Singer, magazinul Eliseevski, Grand Hotel Europe) sunt repere inconfundabile.

ALT.culture 07.2018-11 56-57.png

Amiralitatea e o altă clădire emblematică a capitalei petersburgheze, monumentala construcţie în stil neoclasic în formă de U datorându-se arhitectului Andrei Zaharov ce a proiectat-o în 1823. Principala faţadă e orientată spre Neva, iar celelalte laturi înspre Piaţa Palatului şi Piaţa Decembriştilor. Lângă ea, Piaţa Decembriştilor e un loc îndrăgit datorită faimosului „Călăreţ de bronz” – statuia reprezentându-l pe ţarul Petru I, creaţie a sculptorului Falconet din 1782, constituind primul monument public al oraşului.

ALT.culture 07.2018-11 58-59.png

Plimbarea pe canale e o activitate obligatorie pentru turiști, Fontanka, Moika și Griboedov fiind principalele cursuri de apă pe care navighează ambarcațiunile. Pe margini sunt o mulțime de clădiri remarcabile, în special palate (Şeremetiev, Mihailovski, Stroganov, Iusupov) și biserici (Biserica Mântuitorului şi Catedrala Sf. Nicolae al Marinei). Cine nu agreează plimbarea pe apă are alternativa relaxării în minunata Grădină de Vară a fostului Palat de Vară al lui Petru I, o grădină publică plină de ornamente și construcții deosebite.

ALT.culture 07.2018-11 60-61.png

Cine dorește să se culturalizeze intens, dincolo de oferta muzeală, are de ales între câteva instituții de top, între care Teatrul Mariinski și Conservatorul Riimski-Korsakov sunt pe primele locuri în preferințele publicului. Iar cine dorește să simtă cu ardoare atmosfera unui complex monahal tipic spațiului slav (lavră) nu are decât să vină în lavra Alexandr Nevski din piața omonimă și poate că va simți un fior dumnezeiesc la vederea construcțiilor unice de acolo, între care se numără și o serie de cimitire cu monumente ale unor personalități ruse.

 


 

Mai mult… / More…

Cărțit de la LIBRIS

 


cropped-logo-mandello-333.png


wp-image-1540297791


 

 

 

Leave a Reply