ALTculture 10/2019 – CĂLĂTORIE PRIN EPOCILE LYON-ULUI

Lyon este al treilea oraş ca mărime din Hexagon (după Paris și Marsilia), dar al doilea ca importanţă şi număr de obiective și, îndrăznim să spunem, prima urbe franceză ca bogăție arhitectonică – prin existența monumentelor din toate epocile: antică (vestigii romane), medieval-renascentistă (reşedinţele Oraşului Vechi de la poalele colinei Fourvière și imobilele pantelor cartierului Crucea Roșie), clasicistă (cartierul Peninsulei cuprins între râurile Rhône şi Saône), modernistă (cartierele Villeurbanne, Crucea Roșie) şi avangardist-futuristă (îndeosebi zgârie-norii cartierului Part-Dieu ori construcțiile din perimetrul Confluenței, acolo unde se întâlnesc cele două ape ce străbat localitatea). Surclasând, așadar, Parisul la capitolul arhitectură, tocmai această simbioză perfectă a epocilor a determinat înscrierea capitalei departamentului Rhône, în 1998, pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Fața Lyon-ului se datorează unor arhitecți care i-au modelat capodoperele arhitectonice: Philibert de l’Orme, Soufflot, Jules Hardouin-Mansart, Tony Garnier, Pierre Bossan, Jean Nouvel, Santiago Calatrava, Mario Botta, Daniel Buren, Renzo Piano.
Vă propunem o călătorie prin epocile Lyon-ului, un oraș cuprins între 2 coline majore – Fourvière și Crucea Roșie – etichetate colina spirituală („colline qui prie”) și colina lucrătoare („colline qui travaille”).

Principalele locuri cu vestigii antice se află pe colina Fourvière – acolo unde a luat ființă, în anul 43 î.H, colonia galo-romană Lugdunum pe locul vechiului forum), care este un deal etichetat „muntele magic” al lyonezilor datorită sfântului lăcaș de acolo (Bazilica Maica Domnului) – și pe colina cartierului Crucea Roșie (locul Amfiteatrului celor 3 Galii).
Vă propunem o călătorie prin epocile Lyon-ului, un oraș cuprins între 2 coline majore – Fourvière și Crucea Roșie – etichetate colina spirituală („colline qui prie”) și colina lucrătoare („colline qui travaille”). Pe colina Fourvière se găsesc, outdoor, Teatrul Roman & Odeonul, iar indoor, subsolul fostului templu al Cibelei cu Muzeul Civilizației galo-romane de azi.

Partea veche de la poalele colinei Fourvière și cea de pe pantele cartierului Crucea Roșie sunt cu adevărat importante deoarece cuprind o mulțime de construcții medievale și renascentiste, între care trebuie pomenite reședința Bullioud, Casa Avocaților, Turnul Roz, Curtea celor lacomi, Pasajul Thiaffait.


O caracteristică a Vechiului Lyon o constituie structura densă de pasaje înguste și curți interioare denumite „traboules”, ce permit trecerea de pe o stradă pe alta, de la un imobil la altul. Practic, e un hățiș de asemenea coridoare interconectate, majoritatea din sec. XIV-XVI. Sunt vreo 200 de „traboules” în cartierul Sf. Ioan de la poalele colinei Fourvière, vreo 160 pe pantele cartierului Crucea Roșie (acestea fiind mai recente, din veacurile XVIII-XIX), 130 în cartierul Peninsulei, adică în total vreo 500 de asemenea mostre arhitectonice specifice.

Vechiul Lyon de la poalele colinei Fourvière este alcătuit din trei cartiere (Sf. Ioan, Sf. Pavel și Sf. Gheorghe), fiind ticsit de locuri încântătoare precum Piața Sf. Ioan (dominată de catedrala omonimă), Noua Piață Sf. Ioan (cu vestitele cârciumi lyoneze), Piața de Schimb, Piața Sf. Treime.

Tot aici sunt câteva muzee ce merită pomenite: Muzeul de Istorie și de Artele Marionetei din superba reședință renascentistă Gadagne (cu exponate ilustrând cei 2000 de ani de existență a metropolei, de la ocupația galo-romană la epocile dezvoltate economic – piese arheologice, obiecte de decor, mobilier, hărți, documente –, dar și o mulțime de figurine cu spectacolele commediei dell’arte – Pulcinella, Pantaleone sau marionetele ce apar în spectacolele de teatru, circ, dans, cinema); Muzeul Miniaturilor și Cinema-ului ocupând Casa Avocaților (cu o colecție de machete, costume, roboți și decoruri miniaturale); Micul Muzeu al Marionetei (cu sute de variante ale marionetei Guignol, create la începutul sec. XIX pentru a satiriza neajunsurile epocii și ale oamenilor vremii).

Porțiunea de uscat dintre râurile Rhône şi Saône, denumită cartierul Peninsulei, este considerată inima orașului, deoarece aici este cea mai mare concentrare de obiective și locuri importante, de la piețe deosebite (Curtea frumoasă, Piața Mranițelor, a Comediei, Iacobinilor) la clădiri magnifice (Primăria, Muzeul de Artă, Casa Domnului, Teatrul Celestinilor, Palatul Bursei) și edificii religioase (Biserica Sf. Nizier, Bazilica Sf. Martin), pigmentate cu extraordinare fresce și cu străduțe pline de cârciumi (Mercière) ori cu renumite artere comerciale (strada Republicii) cu imobile în stil hausmannian.

Piața Curții frumoase (Place Bellecour) este cea mai mare din Lyon (peste 60.000 m2), fiind denumită și Piața Ludovic cel Mare datorită statuii ecvestre a lui Ludovic al XIV-lea. Aici se află Oficiul de turism al orașului și tot aici se instalează Roata mare la sfârșit de an.

Cel mai animat loc din Lyon este Piața Mranițelor (Place des Terreaux), aici existând o serie de monumente-unicat: Primăria (somptuos edificiu din secolul XVII), Palatul Sf. Petru (o fostă abație în care funcționează azi Muzeul de Artă cu felurite exponate antice și moderne prezentate în vreo 70 de săli) și Fântâna alegorică a Garonei (lucrare datorată sculptorului Bartholdi).

Din perioada modernă datează multe clădiri, de la semeaţa bazilică Maica Domnului Fourvière (ce frapează la exterior prin designul neogotic și neobizantin, iar la interior prin bogăția decorațiunilor, fiind ticsită de statui și diverse sculpturi, mozaicuri, vitralii) la imobilele funcționale ale cartierului Crucea Roșie (locul de unde a pornit industrializarea urbei, aici funcționând altădată țesătorii de mătase care și-au instalat războaiele lor uriașe peste tot, sugestivă fiind Casa Mătăsarilor – Maison des Canuts).

Mostre de arhitectură modernistă le avem în cartierul Villeurbanne, cu imobile terasate și de culoare albă, amintind mai degrabă de stilul monumental sovietic (între care se remarcă Primăria și Palatul Muncii care e azi sediul Teatrului Național Popular, succesorul Teatrului Cetății, din piața Lazare Goujon), în cartierul Perrache ori în cartierul Statele Unite (dominat de Hala abatoarelor, azi Sala polivalentă purtând numele arhitectului Tony Garnier).
Piața Comediei este dominată de impresionanta clădire modernă a Operei, arhitectul Jean Nouvel reconfigurând în totalitate, în 1993, un edificiu din sec. XIX, rezultatul fiind spectaculos, cu acoperișul în semicerc peste o structură clasicistă a cărei fațadă este împodobită de statuile muzelor.

O marcă identitară a Lyon-ului modernist este anasamblul frescelor murale de mari dimensiuni. Printre cele mai fabuloase creații se numără Peretele Țesătorilor (Mur des Canuts – vastă compoziție de 1200 m2 zugrăvind viața lucrătorilor), Fresca lyonezilor (Fresque des Lyonnais – cu o pletoră de celebrități locale și franțuzești, de la Sf. Blandine la Paul Bocuse, de la Ampère la frații Lumière sau St-Exupéry), Biblioteca cetății scriitorilor (Bibliothèque de la cité des écrivains – cu figuri de intelectuali precum Rabelais, Voltaire, Louise Labé ș.a. printre cărți și citate).

Arhitectura sec. XXI e strălucit reprezentată printr-o serie de construcții avangardiste și futuriste din cartierul Part-Dieu (dominat de multe turnuri zgârie-nori), din partea nordică a Peninsulei (acolo unde se înalță Cetatea Internațională proiectată de arhitectul Renzo Piano, cuprinzând Palatul Congreselor, Muzeul de Artă Contemporană, un Amfiteatru, un Cazino și câteva hoteluri luxoase), din Piața Comediei (cu clădirea uluitoare a Operei proiectată de Jean Nouvel) și de la extremitatea sudică a cartierului Confluenței, de pe cheiul Rambaud, acolo unde se întâlnesc râurile, toate de dată recentă (2005-2014): depozitul Sucrière (azi spațiu expozițional dedicat Bienalei Artei Contemporane și celei de Arhitectură), cele 2 cuburi (Cubul portocaliu și Cubul verde – sediul redacției Euronews) ori Muzeul Confluențelor (o instituție culturală polivalentă, un fel de cabinet de curiozități de mari dimensiuni compus din 3 corpuri de metal și sticlă denumite Soclul, Cristalul și Norul, în care sunt colecții antropologice, etnografice, de istorie naturală).



Mai mult… / More…

Cărțit de la LIBRIS

cropped-logo-mandello-333.png

wp-image-1540297791

 

Leave a Reply