Cea mai mare atracție din capitala Germaniei este așa-numita Insulă a Muzeelor (Museumsinsel) din vecinătatea Catedralei și a râului Spree, un loc emblematic din centru (Mitte) și vizitat de milioane de turiști, care a contribuit decisiv la desemnarea Berlinului drept capitală culturală europeană în 1988 și care a fost inclus în patrimoniul mondial UNESCO în 1999. Aici se găsesc 5 muzee extraordinare (Muzeul Pergamon, Muzeul Vechi, Muzeul Nou, Vechea Galerie Națională și Muzeul Bode), cu exponate artistice și arheologice inestimabile adunate din toată lumea, artizanul sau cel care a avut inițiativa creării pinacotecii fiind regele Frederik-Wilhelm al III-lea pe la 1823, ajutat de Wilhelm von Humboldt. Clădirile muzeelor au fost ridicate între 1824-1930 de mai mulți arhitecți, într-un stil grandios, cu accente clasiciste, menite a semăna templelor grecești, intenția arhitecților vremii fiind aceea de a edifica un complex cultural unitar și emblematic. Ceea ce au reușit!

Insula muzeelor mai cuprinde, pe lângă cele 5 instituții muzeale, spații verzi cu grupuri statuare și diverse alte monumente, coloane și poduri, fiind zonă protejată aflată în prezent în reconfigurare urbanistică.

Text: Adina Baranovschi
Foto: Bogdan Baranovschi


VECHEA GALERIE NAȚIONALĂ

Edificată în 1876 de arhitectul Heinrich Strack după proiectul lui Friedrich August Stüler, Alte Nationalgalerie adăpostește pinacoteca unui bancher din veacul al XIX-lea, Johann Heinrich Wagener,

care a adunat lucrări ale unor pictori celebri ai artei germane a sec. XIX-XX (Arnold Böcklin, Caspar David Friedrich, Carl Spitzweg, Adolph von Menzel, Max Liebermann),

la loc de cinste stând operele impresioniștilor francezi Edouard Manet, Paul Cézanne, Auguste Renoir, Camille Corot, Claude Monet) și ale altor titani (între care Paul Gauguin).

MUZEUL PERGAMON

Deși o parte a Muzeului Pergamon se află în restaurare până în 2023 (inclusiv partea cu Altarul Pergamon descoperit de Carl Humann),

celelalte comori (Poarta zeiței Iștar de pe vremea regelui Nabucodonosor și Drumul Procesiunii de la Babilon – datând din 575 î.H. și decorate cu figuri animaliere;

Poarta Pieței din Milet; Camera Alep, care a fost inițial o cameră de primire din casa unui negustor sirian, amenajată pe vremea otomanilor;

Fațada Mshatta) pot fi admirate în toată splendoarea lor de turiștii care se perindă prin holurile și încăperile fabuloase.

Muzeul, proiectat de Alfred Messel și construit, între 1910-1930, de Ludwig Hoffmann după ideea lui Wilhelm von Bode, adăpostește colecția de Antichități clasice, Muzeul Orientului Apropiat Antic și Muzeul Artei Islamice.

Alături de ansamblurile monumentale ale vestigiilor pomenite mai sus se găsesc sculpturi hitite, asiriene, babiloniene, mesopotamiene,  excepțional de valoroase, descoperite de arheologii germani în expedițiile lor sau cu ocazia săpăturilor efectuate în varii spații geografice, cum ar fi fragmentul Meissner al Epopeei lui Ghilgameș ori Stela victoriei lui Esarhaddon, dar și artefacte persane, siriene, anatoliene, greco-romane etc.

MUZEUL BODE

Acest muzeu ce poartă numele primului director, Wilhelm von Bode, datează de la începutul sec. XX, pe când era intitulat Muzeul Împăratului Frederik (Kaiser-Friedrich-Museum), și se remarcă la exterior prin sediul impunător (datorat arhitectului Ernst Eberhard von Ihne), iar la interior, prin bogăția exponatelor de artă religioasă datând din antichitate și epoca bizantină (remarcabile fiind sculpturile și icoanele medievale, renascentiste și clasiciste, tablourile, dar și medaliile ori monedele ce alcătuiesc o vastă colecție numismatică), precum și prin săli maiestuoase (una e chiar holul de la intrare cu cupolă în care se află statuia ecvestră gigantică a regelui Frederic al III-lea).  

Printre capodopere se numără lucrări de Donatello, Luca della Robbia, Tilman Riemenschneider, Ignaz Günther, Nicolas din Leyde, Canova etc. Vastitatea spațiului expozițional și importanța obiectelor fac din acest muzeu o destinație preferată de mulți turiști.

cropped-logo-mandello-333.png
wp-image-1540297791

Leave a Reply